În cadrul celui mai recent eveniment organizat de Camera de Comerț și Industrie Germano-Ungară (DUIHK) s-a discutat despre „Viitorul energiei” și a cuprins un panel format din Attila Steiner, secretar de stat pentru energie și politici climatice la Ministerul Tehnologiei și Industriei, Viktor Sverla, șeful strategiei de grup la MOL Group, Ákos Hegedűs, CEO al Linde Gáz și președintele DUIHK, András Sávos.

Planurile guvernului ungar

După o scurtă introducere făcută de Barbara Zollmann, CEO al DUIHK, secretarul de stat Steiner a urcat pe scenă, prezentând audienței planurile guvernului de a atenua efectele negative ale crizei energetice.

„În ceea ce privește securitatea aprovizionării, am progresat destul de bine. Este mai bine să ai puțin gaz cu prețuri ridicate decât să nu ai deloc”, a remarcat acesta.

El a adăugat că Ungaria este bine poziționată în ceea ce privește tranziția către surse de energie durabilă, dar a subliniat că „trebuie să accelerăm eforturile noastre de a reduce dependența energetică de Rusia”. Aceasta înseamnă că Ungaria va lucra la actualizarea rețelei sale electrice pentru a permite conectarea mai multor instalații solare.

De asemenea, Steiner a precizat că, în timp ce producția internă de gaz acoperă în prezent aproximativ 15% din consumul Ungariei, se lucrează pentru a crește acest raport la aproximativ 20%. În special, deși producția internă poate avea o contribuție mai semnificativă, aceasta nu poate acoperi toate nevoile Ungariei.

În ceea ce privește sprijinul acordat întreprinderilor, secretarul de stat a susținut că măsurile ar trebui să fie adaptate pentru sectoare specifice și că ar trebui să se ofere ajutor IMM-urilor care doresc să devină mai eficiente din punct de vedere energetic.

Pe termen lung, Ungaria își propune să finalizeze un plan de investiții de 16 miliarde de euro în domeniul energiei alternative până în 2030, a explicat Steiner. Acesta include aproximativ 31 de subproiecte și ar acoperi cea mai mare parte a obiectivelor de neutralitate climatică ale țării.

Propuneri europene

După prezentarea secretarului de stat, a urmat o discuție de grup, moderată de redactorul-șef al Budapest Business Journal, Robin Marshall. Ca răspuns la o întrebare a acestuia, Steiner a declarat că există în prezent cinci propuneri potențiale din partea Comisiei Europene pentru a aborda criza energetică.

Anunțate de Comisia Europeană la jumătatea lunii septembrie, propunerile includ măsuri obligatorii de reducere a cererii de energie electrică în orele de vârf, o plafonare a veniturilor mari pe care unele companii le obțin prin generarea de energie electrică din surse mai puțin costisitoare decât gazele naturale, o taxă de solidaritate pentru companiile producătoare de combustibili fosili care obțin profituri mari, fondurile fiind trimise pentru a ajuta la atenuarea problemelor consumatorilor și întreprinderilor și facilitarea sprijinului financiar pentru companiile de utilități aflate în dificultate care se luptă să plătească pentru aprovizionarea pe piață.

Steiner a vorbit în mod pozitiv despre aceste prime patru idei, însă cea de-a cincea propunere, care ar stabili un plafon de preț pentru gazul rusesc, nu a fost primită bine de secretarul de stat.

Acesta a spus că un plafon de preț la nivelul UE pentru importurile de gaze ar putea fi în detrimentul Europei Centrale, deoarece nu poate face față reducerilor de livrări dacă Rusia decide să nu furnizeze mai mult (sau deloc) gaz la prețurile stabilite de Uniunea Europeană.

Viktor Sverla, de la MOL, a fost de acord cu acest argument, spunând: „Ca economist, nu-mi pot imagina cum ar putea funcționa așa ceva”, referindu-se la plafonarea prețurilor propusă de Comisie.

Referindu-se la situația energetică actuală din Ungaria, Sverla a declarat că MOL face tot ce poate în Ungaria, încercând să aprovizioneze stațiile de alimentare, chiar dacă situația carburanților nu este aceeași ca în ultimii 20-30 de ani.

În ceea ce privește impozitele excepționale, el a menționat că, deși companiile nu sunt încântate de acestea, ele trebuie totuși să fie „rezonabile” pentru a-i ajuta pe cei aflați în nevoie. În cazul introducerii unui impozit pe profituri excepționale la nivelul UE, el a subliniat că un cadru general ar trebui armonizat cu planurile naționale. În caz contrar, companiile din țări precum Ungaria, unde există deja un impozit pe profiturile suplimentare, ar fi dezavantajate pe piața internațională.

Contract pe termen lung

András Sávos, vicepreședinte și șef al departamentului de digitalizare și optimizare a proceselor la Knorr-Bremse și președintele DUIHK, a declarat că, deși compania sa are unele probleme legate de energie, este norocoasă, deoarece are un contract de energie electrică pe termen lung.

De asemenea, acesta a subliniat importanța investițiilor în proiecte de sustenabilitate. Knorr-Bremse a început un astfel de program în urmă cu aproximativ două decenii, dar abia în ultimii cinci-șapte ani compania a început să facă investiții semnificative în energie durabilă. Sávos a adăugat că firma a decis să accelereze programul, analizând în același timp în ce domenii ar putea face economii.

El a avertizat, de asemenea, că amenințarea cea mai semnificativă nu este reprezentată de multinaționale, ci de IMM-urile locale care formează lanțul valoric și care sunt mai puțin susceptibile de a se angaja în proiecte pe termen lung și mai susceptibile în privința luptei cu creșterea costurilor.

Ákos Hegedűs a explicat cum ar putea fi hidrogenul o formă alternativă vitală de energie în viitor, menționând că interesul pentru această sursă de energie alternativă se reflectă în faptul că a avut aproximativ 2.000 de întâlniri de afaceri legate de hidrogen în ultimii doi ani.

Cu toate acestea, în ceea ce privește criza actuală, el a recunoscut: „Nu este o soluție. Deși poate ajuta în procesul de decarbonizare, necesită și investiții”.

El a susținut că recenta apariție în Ungaria a două autoturisme personale alimentate cu hidrogen este puțin mai mult decât un spectacol, dar a menționat că hidrogenul ca sursă de combustibil pentru autobuze și trenuri ar putea fi un factor semnificativ pentru un viitor mai ecologic.