"Pensiile vor creşte cu 5,2-5,3% anul viitor…Acest Guvern va pune în practică această creştere pentru că actul normativ este pregătit pe baza legislaţiei în vigoare", a spus Dragoş Pîslaru, întrebat despre creşterea pensiilor din 2017. 

Ministrul a precizat că, în prezent, orice "insinuare" privind modul în care va evolua politica de pensii este o pură speculaţie, deoarece bugetul va fi adoptat de viitorul Guvern şi Parlamentul viitor. 

"Aşa cum am avut în acest an o creştere a indemnizaţiei de pensie pentru categoriile sociale, aşa vom vedea probabil şi în anul viitor, pe măsură de economia va permite, creştere economică transmutată în buzunarele oamenilor. Acest Guvern nu poate să facă promisiuni pentru anul viitor pentru că este un lucru complet aiurea. Noi, în primul rând, bugetul îl vom pregăti într-o formă preliminară, dar cei care îl vor adopta vor fi Guvernul şi parlamentul viitor. Orice fel de insinuare cu privire la modul în care va evolua politica de pensii este o pură speculaţie", a afirmat Pîslaru. 

La 1 ianuarie 2016, valoarea punctului de pensie era de 871,7 lei. Valoarea punctului de pensie se stabileşte anual prin lege. Valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.

AGERPRES

BM: România, cel mai slab raport contributor-beneficiar la pensii

Cătălin Păuna, senior economist în cadrul Biroului Băncii Mondiale în România, a declarat recent că ţara noastră are cel mai slab raport beneficiar-contributor la sistemul public de pensii, la nivel european. Soluţia: economisirea şi participarea la fondurile private de pensii.

În opinia reprezentantului Băncii Mondiale, soluţia este ca toţi cei care sunt activi pe piaţa muncii să contribuie la fondurile private de pensii, dar să apeleze în acelaşi timp şi la produsele bancare de economisire, scrie Mediafax.

„În prezent, în România, raportul dintre beneficiar şi contributor este de unu la unu, cel mai scăzut din Europa. Italia se poziţionează înaintea noastră, cu doi contributori la un beneficiar”, a spus Cătălin Păuna.

„E clar că pensile publice sunt mici şi vor rămâne mici în multe ţări, în special din cauza îmbătrânirii populaţiei şi a raportului nefavorabil dintre numărul de contributori şi de beneficiari. În plus, nu mai există securitatea locului de muncă şi deci nu mai există o contribuţie pe o perioadă lungă de timp. Toate acestea pun presiune pe fondurile publice de pensii, care trebuiesc completate cu resurse private: pensii private şi, de ce nu, o combinaţie a acestora cu produsele de economisire”, a adăugat Păuna.

Te-ar putea interesa și: