Potrivit economistului Christian Năsulea, fondurile acumulate în pilonul II trebuie gestionate cu rigurozitate și trebuie să existe criterii clare, care să nu depindă de deciziile arbitrare ale politicienilor.
Pilonul II de pensii se confruntă cu incertitudini și posibile modificări controversate
Năsulea a explicat că retragerea anticipată a banilor din fondurile de pensii nu este o soluție viabilă, în special în contextul educației financiare reduse în România. El a insistat asupra necesității unor principii stricte de administrare a fondurilor, astfel încât pensionarii să nu ajungă să trăiască în sărăcie. Pilonul II nu este bazat pe o ideologie liberală, ci pe un model paternalist, menit să asigure o protecție financiară la bătrânețe prin economisire obligatorie. Pentru a asigura siguranța financiară a viitorilor pensionari, trebuie stabilite reguli transparente și independente de influența politică.
„Riscul să vină niște idei de naționalizare în urma acestor discuții nu e zero. Trebuie să fim foarte atenți la ce ar trebui să facă acest pilon doi, care este rolul lui. Să înțelegi că de aici trebuie să avem o rezervă în situația în care cine știe ce se întâmplă cu pilonul I, complet nesustenabil și care e pe marginea unei prăpăstii din cauza golului demografic”, a explicat Christian Năsulea la Antena 3.
În ceea ce privește viitorul pilonului II, Christian Năsulea a prezentat trei scenarii posibile. Primul este păstrarea banilor în fonduri care să genereze dobânzi lunare pe viață, indiferent de durata vieții. Al doilea presupune utilizarea acestor fonduri pentru cumpărarea unor produse financiare care să ofere o rentă viageră. Al treilea scenariu, considerat de el cel mai slab, constă în primirea unei sume lunare timp de zece ani, după care plata se oprește, iar dacă beneficiarul trăiește mai mult, rămâne fără venit. Acest ultim model a fost propus de guvern, dar este considerat de Năsulea o soluție inadecvată și șocantă.
„Trebuie stabilite niște principii de bună administrare a banilor, de bună educație financiară în mod ideal, în așa fel încât să nu mai avem pensionari extraordinar de săraci. Mă bucur să văd că sunt mulți români cu o atitudine atât de liberală, dar pilonul doi nu e construit pe o ideologie liberală, ci pe una paternalistă, în care ni s-a spus că nu știm să ne administrăm banii și suntem obligați să punem bani deoparte ca să avem din ce trăi când nu vom mai avea capacitate de muncă.
La pilonul II trebuie să existe niște criterii care să nu aibă nicio legătură cu pixul politicianului, care să determine cum ne primim banii, metodele de administrare al acestui fond acumulat pentru noi în așa fel încât să trăim liniștiți până la adânci bătrâneți”, a mai spus economistul.
Năsulea a recomandat și modificări pentru pilonul III
Economistul a susținut că pilonul II este în prezent mult mai eficient decât pilonul I, având randamente pozitive importante, în jur de 18%, în timp ce pilonul I oferă un randament negativ, cu un procent de doar 20% returnat din contribuțiile plătite. El susține că scopul ar trebui să fie un echilibru între cele două, cu o contribuție de 50% pentru fiecare.
„Cum e mai bine: lăsăm toți banii la fondurile care le-au acumulat și primim o dobândă practic din fondul nostru lună de lună oricât de mult am trăi? Sunt folosiți banii ca să fie cumpărate niște produse financiare noi pe numele nostru ca să putem primi o rentă viageră până la finalul vieții oricât de mult am trăi?
Sau mergem pe o variantă în care zece ani, cum s-a propus, primim niște bani lunar și când s-au terminat cei zece ani dacă trăim mai mult ghinionul nostru. Asta e soluția cea mai proastă și e șocant că asta s-a propus”, a susținut specialistul.
În plus, Năsulea a recomandat și modificări pentru pilonul III de pensii, sugerând creșterea plafonului contribuțiilor neimpozitate și permiterea retragerii totale a banilor de către participanți, cu condiția ca fondurile să fie administrate de profesioniști.
„De la pilonul I se întorc la noi 20%. Plătim 100 de lei și primi 20 înapoi. E randament negativ. Pilonul II e de multe, multe ori mai productiv. Există randamente pozitive importante, undeva spre 18%, e un randament greu de atins chiar și pentru oamenii cu educație financiară. La pilonul III ar trebui să ni se permită contribuții mult mai mari decât în limita actuală care să nu fie impozitate, la administratori care știu ce fac cu banii și pe care să îi putem retrage pe toți”, a spus Christian Năsulea.
Guvernatorul BNR a solicitat ASF să intensifice eforturile de comunicare privind pilonul II
Pe de altă parte, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a solicitat Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) să intensifice eforturile de comunicare privind pilonul II de pensii, pentru a reduce confuziile existente în rândul populației. Isărescu a explicat că fondurile de pensii nu sunt depozite bancare, ci forme de economisire cu reguli clare și protecție legală, și că nu există confiscări ale acestor bani.
„Părerea mea este ca ASF să continue, chiar să amplifice, efortul de comunicare, inclusiv cu materiale scrise. Nu este suficient să vorbeşti. Pur şi simplu să distribuie materiale, pentru că am văzut că sunt foarte multe confuzii. Este un fond de pensie, nu este un depozit, este o economisire a populaţiei, dar într-un fond de pensie, nu în depozite şi aceste fonduri de pensii peste tot în lume au un regim de funcţionare şi o lege.
Şi dacă ASF va continua acest efort, probabil confuziile se vor diminua. Şi ca să vă răspund direct, eu cred că acum dezbaterea publică, care e absolut necesară, este periclitată de confuzii. ASF trebuie să facă eforturi pentru a le elimina, să explice cum funcţionează în alte ţări, să facă un documentar”, a explicat Mugur Isărescu.
Guvernatorul a subliniat că banii economisiți în aceste fonduri sunt plasați în diverse instrumente financiare și că Ministerul de Finanțe, în unele cazuri, oferă dobânzi mai avantajoase decât băncile comerciale. În acest context, el a explicat că fondurile de pensii contribuie indirect la finanțarea guvernului, dar fără a fi vorba de o confiscare a banilor cetățenilor.
„Aşa este lumea vede mai degrabă partea rea, „ni se confiscă banii”, „Ministerul de Finanţe sau Guvernul foloseşte banii”. Ei ca să nu piardă din sumele reale, deci din aceste economisiri trebuie să plaseze banii undeva. Deocamdată, hai să fim sinceri, Ministerul de Finanţe dă dobânzi mai bune decât băncile.
Deci cine pe cine foloseşte? Putem spune şi că fondurile de pensii folosesc Guvernul României, nu e aşa? Şi atunci hai să ne liniştim puţin, că ce văd eu acum aşa un fel de tulburare, „ne-au luat banii”, nu se confiscă nimic şi hai să vedem cum funcţionează fondurile astea de pensii”, a completat Mugur Isărescu.
