CNAS, în mijlocul unei campanii de înșelătorii telefonice. Cum pot fi recunoscute tentativele de fraudă

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a emis joi un avertisment public, după ce mai mulți români au semnalat că au fost contactați telefonic de persoane necunoscute care s-au prezentat drept angajați ai caselor de asigurări de sănătate.

Escrocii folosesc o metodă ingenioasă pentru a obține date personale și informații bancare de la victime, sub pretextul acordării unor sume de bani din partea instituției.

Promisiunea falsă a unor bani de la stat

Potrivit informațiilor oficiale, persoanele vizate au fost sunate de indivizi care, prezentându-se drept funcționari ai caselor de asigurări de sănătate, au susținut că există sume de bani ce trebuie transferate către ei din partea statului. Pentru a intra în posesia acestor fonduri, victimele au fost rugate să comunice codul numeric personal (CNP), dar și detalii sensibile despre conturile bancare, precum IBAN-ul, date de autentificare sau chiar parole și coduri PIN.

Reprezentanții CNAS resping categoric orice implicare și avertizează publicul să nu răspundă unor astfel de solicitări. În comunicatul oficial, instituția subliniază:

„Nici CNAS, nici casele de asigurări de sănătate subordonate nu solicită persoanelor asigurate sau neasigurate informații referitoare la conturi bancare, parole personale sau PIN-uri,” se arată în comunicatul instituției.

Mai mult, CNAS subliniază că orice interacțiune oficială între instituție și cetățeni se face doar prin canale sigure, la cererea asiguratului, și niciodată nu se vor solicita telefonic sau prin email date confidențiale.

Ce trebuie să facă cetățenii dacă sunt contactați

CNAS recomandă tuturor persoanelor care primesc astfel de apeluri sau mesaje să fie extrem de precauți. Instituția recomandă ca, în situația în care apar suspiciuni privind autenticitatea unor solicitări de informații sau documente, acestea să fie clarificate printr-o verificare directă la casa de asigurări de sănătate de care aparține persoana vizată.

Specialiștii în securitate cibernetică susțin că este esențial ca publicul să nu ofere date personale sau financiare la telefon, indiferent de cât de oficial ar părea apelul.

Inspectoratele de poliție din județele în care s-au semnalat aceste cazuri au fost deja notificate de CNAS. Oamenii legii au deschis anchete și transmit la rândul lor populației să nu se lase păcălită de astfel de tentative. Escrocii folosesc deseori tehnici persuasive și pot suna chiar de pe numere care par oficiale, avertizează polițiștii. Reprezentanții Poliției Române sfătuiesc populația să evite divulgarea oricăror informații în situația în care este contactată telefonic de persoane necunoscute și să informeze cât mai rapid autoritățile competente despre astfel de incidente.

Atacurile de tip „phishing” sunt o problemă tot mai frecventă în România

Specialiștii atrag atenția că astfel de tentative fac parte dintr-un val mai larg de atacuri de tip „phishing”, prin care infractorii încearcă să obțină acces la banii și datele personale ale cetățenilor. În ultimii ani, astfel de campanii au vizat inclusiv instituții bancare, firme de telecomunicații sau chiar companii private.

Potrivit unei analize realizate de Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), numărul tentativelor de fraudă de acest tip a crescut semnificativ în ultima perioadă, mai ales în contextul digitalizării accelerate.

Recomandări pentru populație

Nu furnizați niciodată datele personale, codul numeric personal, date bancare, parole sau coduri PIN, indiferent de motivul invocat de interlocutor.
Verificați orice solicitare direct la instituția în numele căreia se face apelul, folosind datele de contact oficiale.

În cazul în care ați comunicat deja date sensibile, anunțați imediat banca pentru a bloca accesul la conturi.

Casa Națională de Asigurări de Sănătate transmite că va monitoriza în continuare astfel de cazuri și va informa autoritățile competente ori de câte ori este nevoie. Instituția face apel la solidaritate și responsabilitate, subliniind că siguranța datelor personale ține atât de vigilența fiecăruia, cât și de reacția rapidă a autorităților.