Investiții majore, rezultate sub așteptări

Deși România a investit sume considerabile în programe dedicate formării profesionale și ocupării forței de muncă, rezultatele par să nu reflecte așteptările.

Florin Manole, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, a atras atenția, într-o dezbatere recentă, asupra unei probleme serioase: în ciuda zecilor de milioane de euro cheltuite anul trecut pe aceste segmente, numărul angajaților a înregistrat o scădere ușoară.

Această discrepanță indică o posibilă ineficiență a mecanismelor actuale.

„Trebuie să ne asumăm, nu partinic şi nu doar politic, nişte cifre care par să arate cel puţin a ineficienţă. Am cheltuit, ca ţară, prin diverse mecanisme şi prin diverse proiecte, zeci de milioane de euro anul trecut pentru ocupare şi formare profesională. Şi numărul de angajaţi a scăzut puţin. Nu trebuie să fii expert în macroeconomie, nu trebuie să fii expert în ocupare, nu trebuie să fii ministru al muncii. Poţi fi un simplu om. E un raţionament simplu. Undeva, ceva e cel puţin greşit. Nu poţi să cheltui zeci de milioane de euro într-un domeniu pentru a avea la sfârşitul anului o scădere a principalului indicator în domeniul respectiv”, a declarat ministrul Muncii.

Florin Manole
SURSA FOTO: Inquam Photos, George Călin

Un semnal de alarmă pentru eficiența politicilor publice

Ministrul a subliniat că situația este îngrijorătoare și solicită o reevaluare pragmatică, dincolo de interese politice sau interpretări subiective.

În opinia sa, problema nu constă doar în cifrele de pe hârtie, ci în modul în care aceste politici sunt implementate.

El a insistat asupra trecerii de la planificări și teorii la acțiuni concrete, menționând că succesul în ocupare și formare profesională poate genera efecte pozitive importante pentru întreaga economie: creșterea pensiilor și salariilor, dar și investiții sporite în sănătate, educație sau alte sectoare vitale.

„Genul acesta de politică publică eficientă, ocupare şi formare profesională, ne-ar face să avem un buget care să susţină mai uşor creşteri de pensii şi de salarii. Ne-ar face mai uşoară investiţia în educaţie, în sănătate şi în orice alt domeniu”, a explicat ministrul Muncii.

Industria de apărare și lipsa personalului specializat

Un aspect esențial în discursul ministrului a fost legătura dintre piața muncii și noile priorități strategice ale țării, cum ar fi întărirea industriei de apărare.

Florin Manole a exemplificat situația companiilor de stat din acest sector care, deși pot primi rapid alocări financiare substanțiale, se confruntă cu o lipsă acută de angajați calificați și pregătiți.

Această discrepanță între buget și resursa umană specializată riscă să afecteze capacitatea României de a răspunde cerințelor emergente, inclusiv în cadrul NATO.

În acest context, ministrul a punctat că atât România, cât și Uniunea Europeană, au deja în agendă această problemă, iar politici publice concrete vor trebui aplicate în următorii ani pentru a pregăti forța de muncă necesară.

„Cel mai simplu exemplu este corelarea necesară a fi făcută între creşterile pentru cheltuielile de apărare, industria de armament şi piaţa muncii. De pe o zi pe alta, poţi, teoretic şi în curând şi practic, să dublezi bugetul unei companii de stat care se ocupă de producerea diferitelor piese pentru industria de apărare. Dar, nu poţi, de pe o zi pe alta, să dublezi numărul de angajaţi pregătiţi şi apţi să lucreze în acea companie”, a mai spus ministrul.

IMM-urile și contextul economic general

Paralel cu declarațiile oficiale, în București a fost lansată ediția 23 a „Cartei Albe a IMM-urilor din România”, un studiu amplu care reflectă situația și provocările mediului de afaceri local.

Documentul aduce în prim-plan dificultățile întâmpinate de întreprinderile mici și mijlocii, modul în care acestea inovează, nevoile lor financiare și apetitul pentru fonduri nerambursabile, toate elemente esențiale pentru dinamica economică și evoluția pieței muncii.

Investițiile masive în formare profesională trebuie să se traducă în rezultate palpabile, iar România trebuie să găsească soluții eficiente pentru a transforma fondurile europene în forță de muncă calificată, adaptată nevoilor reale ale economiei. Altminteri, riscul este ca banii să fie „sifonați”, iar progresul să rămână doar pe hârtie.

„Uniunea Europeană, în general, şi România, în particular, au o temă în domeniul acesta. E deja public, e deja cunoscut, e deja statuat în politici publice europene şi, în curând, va fi şi în bugetul României via NATO. Dacă ştim toate aceste lucruri, n-avem nicio scuză să fim nepregătiţi peste un an sau peste doi, ca să dau nişte termene poate un pic cam largi pentru ceea ce urmează din punct de vedere al pieţei muncii şi al acestei industrii. Sigur, aici n-a fost un exemplu despre IMM-uri, care, probabil, sunt doar puţine în această industrie şi poate mai curând pe noile tehnologii, dar e un exemplu relevant şi uşor de expus în legătură cu această temă”, a apreciat ministrul Muncii.