Peste 80% dintre cetățenii europeni susțin politicile de apărare și securitate

Peste 80% dintre cetățenii europeni susțin politicile de apărare și securitate

Sursă: Dreamstime

Publicat de Corina Chiriac la 17 iunie 2022, 09:28

Cetățenii europeni susțin politicile de apărare și securitate, în timp ce au așteptări de la Uniunea Europeană. Concret, ei doresc ca blocul comunitar să reducă dependența energetică față de Kremlin cât mai repede posibil.

Peste 80% dintre cetățenii europeni susțin politicile de apărare și securitate

În ceea ce privește autonomia energetică, 87% dintre cei chestionați susțin ca UE să reducă cât mai curând posibil dependența energetică faţă de Rusia.

Peste 80% dintre cetățenii europeni susțin politicile de securitate și apărare și se așteaptă ca Uniunea Europeană să reducă dependența faţă de Kremlin pentru aprovizionarea cu energie, potrivit Eurobarometrului publicat miercuri.

Cea mai mare parte a cetățenilor europeni, 81%, sunt în favoarea unei politici de apărare și securitate comună tuturor statelor membre și susținerea urcă la 93% în ceea ce privește statele membre care acționează pentru a apăra teritoriul european.

În ceea ce privește autonomia energetică, 87% dintre cei chestionați susțin ca UE să reducă cât mai curând posibil dependența energetică faţă de Rusia și 80% sunt de acord că politicile energetice ar putea ajuta la apărarea intereselor strategice ale UE.

Reducere importurilor de petrol și gaze, importante pentru securitatea comunității

În plus, 86% dintre cei chestionați consideră că reducerea importurilor de petrol și gaze și investițiile în surse regenerabile sunt importante pentru securitatea comunității și 87% cred că creșterea eficienței energetice va face piața comunitară mai puțin dependentă de furnizorii externi, scrie cope.es.

59% dintre europeni au fost mulțumiți de răspunsul Uniunii Europene la invazia rusă a Ucrainei și până la 70% au fost în favoarea finanțării și acordării de sprijin militar țării. În acest sens, 93% dintre cetățeni susțin primirea refugiaților ucraineni și 80% susțin sancțiunile economice impuse Moscovei ca represalii pentru agresiunea militară.

Securitate și apărarea, prioritățile momentului

În contextul actual, 34% dintre cetățeni au considerat că securitatea și apărarea este o prioritate, în timp ce 26% sunt în favoarea unei Uniuni Europene mai autonome în ceea ce privește aprovizionarea cu energie, un procent în concordanță cu 24% care pun situația economică pe primul loc și 22%, schimbările climatice.

Într-un pas suplimentar, majoritatea celor chestionați a fost mulțumită de modul în care UE a răspuns la pandemie cu strategia de vaccinare, 58% și 59% sunt de acord cu modul în care guvernul lor a gestionat-o.

UE se îndreaptă spre Israel pentru a importa gaz

Aflată în vizită în Israel marți, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a arătat că UE explorează „actualmente căi pentru a-și întări cooperarea energetică cu Israelul” pentru a se elibera de „șantajul” rusesc.

La rândul lui, Statul Israel privește favorabil dezvoltarea legăturilor sale cu Europa pentru a exporta aici o parte din vastele sale resurse de gaz din mare.

Trei țări din cadrul Uniunii Europene sunt deja private de gazul rusesc. „De la începutul războiului (din Ucraina), Rusia a tăiat deliberat aprovizionarea cu gaz a Poloniei, Bulgariei și Finlandei, a companiilor neerlandeze și daneze, ca represalii pentru sprijinul nostru pentru Ucraina”, s-a indignat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, marți, pe când era în vizită în Israel.

„Kremlinul a utilizat dependența noastră de energiile fosile rusești pentru a ne șantaja”, a acuzat ea într-un discurs la Universitatea Ben-Gourion din Negev, în sudul țării. Şi a adăugat: „Comportamentul Kremlinului nu face decât să ne întărească voința de a ne elibera de dependența noastră de energiile fosile rusești”, potrivit latribune.fr

Informații articol
Despre autor
Corina Chiriac

A absolvit Facultatea de Litere și Limbi Străine din cadrul Universității „Hyperion” din București, specializarea română-japoneză, precum și Facultatea de Jurnalism din cadrul aceleiași universități. Lucrează în presă din 2018, când a debutat ca redactor la Bugetul.ro. Din 2019, lucrează ca redactor la Capital.ro, unde abordează teme sociale.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.