Nivelul de decibeli optim confortului în timpul zilei trebuie să fie de 50 decibeli, iar în orașele mari din România sunt sunt zone care depăşesc 80 decibeli. Blocurile cu ieşire la bulevarde si apartamentele de la etajele inferioare sunt cele mai expuse.
Calculul poluării fonice are la bază raportul dintre numărul de locuitori dintr-un oraş expuşi la un nivel de zgomot de peste 55 decibeli şi numărul total de locuitori ai oraşului, înmulţit cu 100. „La nivel naţional, în oraşele cu peste 250.000 de locuitori avem aproximativ 2.900.000 de persoane expuse la zgomot peste limita prevăzută în standardele de auditare, ceea ce înseamnă că pentru mai mult de 60% din populaţie calitatea vieţii este afectată considerabil de poluarea fonică”, a explicat Bogdan Lazarovici, director executiv la Enviro Consult,companie de audit în domeniul măsurăriilor acustice.

Conform datelor furnizate de către ţara noastră forurilor europene, acesta este topul orașelor în care cea mai mare parte a populației trăiește în zone în care nivelul zgomotului depășește 55 decibeli:

1.      Bucureşti – 85%
2.      Constanţa – 76%
3.      Cluj-Napoca – 64%
4.      Braşov, Ploieşti – 61%
5.      Galaţi – 55%
6.      Timişoara – 49%

 La polul opus topului de mai sus, cel mai liniştit oraş este Iaşi, cu doar 16% din populaţie afectată de zgomot. Valorile limită din timpul zilei, acceptate de legislaţia în vigoare în România, pentru zonele rezidenţiale, sunt până în 50 decibeli.

În funcție de procentul populației afectate de zgomote de peste 75 decibeli, topul celor mai poluate orașe se schimbă:

   1. Timișoara – 7%
   2. Brașov – 3%
   3. București – 1%

În urma măsurătorilor efectuate în aproximativ 250 de puncte fixe în Bucureşti, se poate realiza un top al celor mai poluate zone ale capitalei, din punct de vedere fonic.

1.      Bulevardul Magheru (zona Nottara)
2.      Zona Olteniţei
3.      Bulevardul Ferdinand (zona Iulia Haşedeu)
4.      Bulevardul Ghencea
5.      Pantelimon (zona Morarilor) 

În Capitală, cele mai poluate artere sunt Bulevardul Magheru, Olteniței, Bulevardul Ferdinand, Buleardul Ghencea și Pantelimon. „Cele mai expuse la zgomot sunt clădirile cu ieşire la marile bulevarde şi apartamentele de la etajele inferioare”, adaugă Bogdan Lazarovici. „În spatele blocurilor de la bulevarde, indicii de disconfort fonic sunt mult mai mici. Unele dintre cele mai liniştite străzi din Bucureşti le putem întâlni în spatele blocurilor din Drumul Tabereri, Rahova, 1 Mai sau în cartiere ca Primăverii şi Giuleşti”, mai spune el.

Până la jumatatea lui 2012, 25 de oraşe din România, toate cu o populaţie de peste 100.000 de locuitori, trebuie să prezinte autorităţilor europene hărţile de zgomot. Precedentul termen de auditare a fost sfârşitul lui 2007, referindu-se doar la oraşele cu peste 250.000 de locuitori (Braşov, Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi, Ploieşti, Timişoara).
Directivele europene prevăd ca, până la finele anului viitor, toate oraşele din Uniunea Europeană cu mai mult de 100.000 de locuitori trebuie să dispună de o hartă de zgomot, care să indice nivelul poluării fonice. Legislaţia europeană prevede ca fiecare hartă de zgomot să fie actualizată la fiecare 5 ani, aici intrând în calcul nu numai oraşele, ci şi reţeaua de transport feroviar, drumurile, aeroporturile sau şantierele navale.

Te-ar putea interesa și: