Constantin Rudnițchi a găzduit mai mulți antreprenori și responsabili ai statului din acest domeniu. Marian-Jean Marinescu, europarlamentar, membru în Comisia pentru Transport și Turism a vorbit în deschiderea conferinței despre care ar trebui să fie primii pași către o soluție de transport fiabilă.

”Orice autostradă este bună însă în momentul în care ai nevoie de a prioritiza ceva, pentru că nu ai suficiente fonduri pentru a acoperii toate zonele în care ai nevoie de astfel de drumuri, cred că principala chestiune este să legi zonele sărace precum Oltenia sau Nordul Moldovei de Vestul Europei. Coridoaralele Iași – Tg Mureș, București – Craiova și Severin – Timișoara, au fost introduse pe rețeaua principală acum 10 ani, însă deocamdată nu vedem nici o șansă ca în următorii 7-8 ani să înceapă aceste proiecte”, a adăugat specialistul.

Experții, lipsurile ultimilor 3 decenii

România se confruntă astăzi cu o situație deplorabilă în ceea ce privește infrastructura de transport în totalitatea ei. Toate acestea se datorează în principiu dezinteresului autorităților din ultimele trei decenii.

Pentru alinierea țării la standardele europene a fost nevoie nu doar de inițiative bine trasate însă ceea ce a lipsit cu desăvârșire pentru ca aceste lucrări să fie duse la bun sfârșit au fost specialiștii din domeniu. Totodată lipsa de fonduri și-a spus și ea cuvântul și procesul birocratic anevoios a contribuit la întârzierea și amânarea stabilirii unei rețele rutiere care să facă legătura cu puncte de interes la nivel european.

Totodată, miniștrii care coordonau sectorul de transporturi s-au schimbat constant în tot acest timp, lucru datorită căruia ne clasăm inevitabil pe ultimul loc din Europa la numărul de kilometrii de autostradă construiți, raportat la suprafața țării.

Filip Negreanu-Arboreanu este Directorul Adjunct de Cabinet al Comisarului European pentru Transporturi. În cadrul forumului a abordat tema PNRR-ului, marcând faptul că e un moment crucial ca România să profite de această șansă care îi este pusă la dispoziție.

”PNRR-ul, prin stabilirea celor 9,7 miliarde dedicate transporturilor conține câteva lucruri demne de menționat care au fost stabilite de partea română și au reușit să treacă prin filtrul analizei comisiei europene, respectiv cele 3,4 miliarde pentru rutier, care de altfel e cea mai mare suma alocată de către un PNRR pentru acest tip de infrastructură. În prezent planul investițional al min transporturilor se află în analiză comisiilor europene”, a completat Filip Negreanu-Arboreanu.

Transport maritim și feroviar deficitar

Când vine vorba de transportul maritim la nivel național există multe oportunități de care statul și companiile private ar putea să se bucure, însă, din păcate, acest domeniu este la fel de slab dezvoltat precum cel feroviar. Cu toate acestea, Jeroen Fabry, business manager al companiei de logistică H. Essers, este unul dintre profesioniștii din mediul privat al acestui domeniu care are un cuvânt de spus în ceea ce privește situația de față.

”Noi am dezvoltat gateway-ul Est-Vest. Avem 8 trenuri pe săptămână din Belgia până în România iar un astfel de tren pe această rută face 36 de ore până la Arad, noi încercăm să legăm Curtici de București dar trenul face 48 ore pe această rută. Tot ce ține de partea Moldovei de asemenea e nevoie de infrastructură, o companie care vrea să vină aici nu își va construi fabrici care nu are conexiune cu Europa”, a mai adăugat Fabry despre oportunitățile ratate din cauza unei infrastructuri feroviare slab dezvoltate.

Centrele intermodale, soluția dezghețării transportului

Cât despre transportul de persoane, care se vede la rândul său afectat de problemele generate de această infrastructură, Președintele Operatorilor Români de Transport, Augustin Hagiu a opinat că centrele intermodale sunt esențiale pentru fluiditatea transportului de persoane.

”Gara de Nord nu are o conexiune directă cu o autogară care asigură un transport județean, asta ca să nu mai vorbim de cel internațional, cum este cazul în marile capitale ale Europei. Noi nu avem la 33 de ani de la revoluție un studio de mobilitate la nivel național care să analizeze toate modurile de transport. Este nevoie să realizăm un studiu complex la nivel național care să vizeze nevoia de transport pentru mărfuri cât și pentru pasageri”, a mai adăugat acesta despre beneficiile unei organizări bine puse la punct pentru transportul persoanelor.

În consecință, la nivel național este nevoie de o mai bună conexiune între zonele interne pentru transportul de mărfuri cât și pentru cel de persoane însă nu trebuie neglijată nici legătura exterioară, în special cu cea cu Vestul Europei. Acest lucru ne asigură o șansă uriașă pentru dezvoltarea țării pe plan economic.

”Concluzia este că trebuie să rămânem raționali, trebuie să fim în același timp decizionali în tot ceea ce facem. Atât timp cât această este oferta de infrastructură trebuie să ne adaptăm așa cum putem , încercând să combinăm și nevoia de siguranță și securitate și cu ideea de deplasare și de livrare a mărfurilor sau al pasagerilor, mai precis, să facem noi într-un fel să asigurăm echilibrul pe care, din păcate statul nu poate să ni-l ofere în momentul de față”, a mai specificat președintele FORT, Cristian Hagiu.