Pe 10 martie, o dronă de mari dimensiuni și de tehnologie veche, Tu-141, de 14 metri și 6,2 tone, plină de explozibil, lansată din Ucraina, a pierdut contactul cu pilotul său, a zburat peste două țări NATO și a ajuns, neîmpiedicată de nimeni pe traseu, să se prăbușească la Zagreb, Croația, lângă un cămin studențesc.

Drona, a cărei viteză de zbor este similară cu cea a aeronavelor comerciale, a zburat la joasă altitudine când a intrat pe teritoriul României, iar după mai puțin de patru minute, a trecut în Ungaria, potrivit Ministerului Apărării din România, potrivit Naftemporiki.

Apoi a intrat în spațiul aerian croat pentru a se prăbuși, în final, cu puțin înainte de miezul nopții, într-o zonă locuită, fără a provoca răniți, dar provocând daune asupra infrastructurii.

Lacune în apărarea aeriană a NATO

Patru zile mai târziu, o aeronavă rusească de recunoaștere și război electronic Orlan-10 s-a prăbușit în România – tot stat membru NATO – la aproximativ 93 de mile de granița cu Ucraina, pentru că a rămas fără combustibil.

În aceeași zi, o altă dronă rusească de spionaj a trecut în Polonia din Ucraina pentru a reintra apoi în spațiul aerian ucrainean, unde a fost doborâtă, potrivit declarațiilor armatei ucrainene.

Noua „durere de cap” a NATO, conform Wall Street Journal, o reprezintă acum „lacunele” din sistemul de apărare aeriană al Alianței.

Cum au trecut dronele pe deasupra unor țări membre NATO fără să fi fost tras semnalul de alarmă?

Un reprezentant croat al serviciului european de control al traficului aerian Eurocontrol, Goran Redzepovic, a declarat că drona ucraineană a fost reperată de țările NATO din regiune, dar nimeni nu a interceptat-o cu avioane luptă sau cu foc de la sol, deși era o aeronavă potențial inamică.

NATO investighează cazul și a intensificat zborurile de supraveghere în zonă, a declarat un reprezentant al Alianței, care a refuzat să comenteze de ce nu a fost întreprinsă nicio acțiune de anihilare a dronelor.

Pericole și pentru aviația civilă

Incidentele subliniază pericolele războiului pentru aviația civilă din Europa. Pe lângă dronele rătăcite, dispozitivele electronice puternice folosite de părțile beligerante pentru a „orbi” radarele și rachetele inamice interferează cu comunicațiile aeronavelor comerciale.

Astfel de fenomene au fost observate în spațiul aerian din Finlanda, Marea Baltică, Marea Neagră, dar și în estul Mediteranei.

„Cum este posibil ca o dronă neevoluată să zboare neobservată aproape o oră în spațiul aerian al statelor membre NATO și nimeni să nu fi observat acest lucru”, a întrebat președintele croat Zoran Milanović.