Directiva are drept scop instituirea unui sistem de cooperare care urmărește să faciliteze victimelor infracționalității accesul la despăgubire în situații transfrontaliere.
Aceasta se întemeiază pe jurisprudența Curții de la Luxemburg care, în trecut, s-a pronunțat deja în sensul că, atunci când dreptul comunitar garantează unei persoane fizice libertatea de a se deplasa în alt stat membru, protecția integrității sale, similară celei acordate cetățenilor și persoanelor care își au reședința în acel stat membru, constituie corolarul acestei libertăți de circulație. Directiva menționată trebuia să fie transpusă de statele membre cel mai târziu la 1 iulie 2005.
Comisia Europeană a sesizat Curtea de Justiție cu o primă acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor împotriva Greciei pentru netranspunerea acestei directive în termenul prevăzut.
Printr-o primă hotărâre pronunțată în 2007, Curtea a constatat că statul elen depășise termenul pentru adoptarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma directivei.
Banii alimentează contul Comisiei Europene
În luna octombrie 2009, după ce a constatat că Grecia nu executase încă această hotărâre din 2007, Comisia Europeană a introdus a doua acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor. Comisia a propus Curții obligarea Greciei la plata unei penalități cu titlu cominatoriu de 72.532,80 de euro pe zi de întârziere (începând cu ziua în care va fi pronunțată hotărârea în prezenta cauză și până în ziua executării hotărârii din 2007) și a unei sume forfetare de 10.512 de euro pe zi de întârziere, pentru perioada cuprinsă între prima hotărâre și hotărârea din prezenta cauză sau eventuala adoptare a măsurilor de executare, dacă aceasta ar interveni mai devreme.
La 18 decembrie 2009, Grecia a publicat o lege care asigură, atât în opinia acestui stat membru, cât și a Comisiei, executarea integrală a hotărârii din 2007. Prin urmare, Comisia a renunțat la stabilirea unei penalități cu titlu cominatoriu.
Prin hotărârea pronunțată astăzi, Curtea Europeană de Justiție amintește mai întâi că impunerea unei sume forfetare se întemeiază pe aprecierea consecințelor unei neexecutări a obligațiilor de către statul membru respectiv asupra intereselor private și publice, în special atunci când încălcarea a persistat o lungă perioadă de la pronunțarea primei hotărâri.
Curtea obligă Grecia să plătească o sumă forfetară de trei milioane de euro în contul „Resurse proprii ale Uniunii Europene” al Comisiei Europene.