Rata de înlocuire a salariului prin pensie, în scădere accelerată
România înregistrează o rată de înlocuire a salariului prin pensie de 48%, față de media Uniunii Europene de 58%. Conform estimărilor prezentate de Mr.Finance, această valoare ar putea scădea sub 30% în următorii ani. Evoluția este influențată de scăderea continuă a numărului de contribuabili și de declinul demografic.
Lucrurile sunt așteptate să se înrăutățească după anul 2035, când se vor pensiona românii născuți între 1967 și 1980, cunoscuți drept generația „decrețeilor”. Este vorba despre cel mai numeros segment demografic din ultimele decenii.
Un exemplu oferit de analiști arată că, pentru o persoană cu un salariu net de 7.000 de lei, pensia publică estimată peste zece ani poate fi de aproximativ 2.100 lei, ceea ce înseamnă o rată de înlocuire de doar 30%.
„În ciuda unei creșteri nominale a pensiilor, scăderea continuă a numărului de contribuabili și declinul demografic ridică semne serioase de întrebare asupra viitorului sistemului public de pensii. Potrivit previziunilor, lucrurile se vor înrăutăți semnificativ după 2035, când vor începe să se pensioneze cei născuți între 1967 și 1980, generația «decrețeilor», cea mai numeroasă din istoria recentă. De exemplu, o persoană care va ieși la pensie peste 10 ani, după o carieră stabilă și un salariu net de 7.000 lei lunar, poate ajunge să primească o pensie publică de aproximativ 2.100 lei, adică o rată de înlocuire de doar 30%. Prin urmare, statul va asigura o pensie, însă una prea mică pentru nevoile unui pensionar”, explică Ion Soltinschi, consultant și planificator financiar.
Probleme demografice și presiune pe sistemul public
În 2024, România a înregistrat cea mai mică rată a natalității din ultimul secol, la fel ca și în 2022 și 2023. În anul 2025, segmentul majoritar al populației are între 45 și 60 de ani. În următorii 15 ani, cel mai numeros grup de populație va avea peste 60 de ani, în timp ce segmentul activ (25–50 ani) va scădea vizibil.
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în primul trimestru al anului 2025, numărul mediu de pensionari a fost de 4,9 milioane. Pensia medie lunară a ajuns la 2.916 lei, în creștere cu 0,6% față de trimestrul anterior. Cu toate acestea, raportul dintre pensia netă și salariul mediu rămâne scăzut și în continuă degradare.
Soluții recomandate pentru viitorii pensionari
Specialiștii în finanțe recomandă tuturor celor activi în câmpul muncii să își facă o simulare realistă privind viitoarea pensie publică și să adopte din timp soluții complementare. Printre acestea se numără:
-
Contribuții constante la Pilonul II și III: Pilonul II este obligatoriu, dar alegerea fondului și monitorizarea performanței sunt esențiale. Pilonul III permite contribuții suplimentare, deductibile fiscal în limita a 400 euro/an.
-
Investiții personale: Alternative precum fondurile mutuale, investițiile la bursă sau alte produse financiare pot oferi randamente mai mari și flexibilitate în planificarea retragerii din activitate.
„Este important ca fiecare persoană activă să își facă o simulare realistă privind pensia publică estimată și să stabilească o strategie paralelă de economisire sau investiții. Nu ar trebui să ne bazăm pe pensia de la stat, ci să ne creăm propriul plan de retragere din activitate. Altfel, adaptarea la o pensie redusă poate însemna o scădere drastică a nivelului de trai”, precizează Ion Soltinschi.
La finalul anului 2024, peste 8,3 milioane de români aveau pensie privată obligatorie (Pilon II), iar activele fondurilor ajungeau la 153 miliarde lei (30,5 miliarde euro), conform datelor Autorității de Supraveghere Financiară.
Sistemul public, vulnerabil în fața presiunilor sociale
Sistemul public de pensii (Pilonul I) este de tip redistributiv. Contribuțiile angajaților actuali finanțează pensiile curente, ceea ce îl face dependent de raportul angajați–pensionari. Din contribuția totală de 25% aplicată salariului brut, 20,25% merge către Pilonul I, iar 4,75% către Pilonul II.
Concluziile specialiștilor indică o nevoie urgentă de reforme și de încurajare a soluțiilor individuale. În lipsa acestora, pensia de stat ar putea deveni insuficientă pentru a acoperi nevoile de bază ale viitorilor pensionari.
„România are nevoie urgentă de măsuri de reformă și de încurajare a investițiilor individuale pentru retragerea din activitate. Fără o strategie personală, milioane de români riscă să se confrunte cu sărăcia la pensie. Mesajul este clar: nu mai este suficient să ne bazăm pe stat. Fiecare dintre noi are nevoie de un plan personal de retragere din activitate”, avertizează Soltinschi.
