În timp ce Uniunea Europeană dezbate reformarea din temelii a sistemelor de pensii, România se cramponează de soluţii cu bătaie scurtă, cum ar fi impozitarea tuturor pensiilor.

Raportul dintre numărul de pensionari şi cel de contributori şi îmbătrânirea populaţiei sunt cauzele principale care pun în pericol sistemele publice de pensii din Uniunea Europeană. Numai că, spre deosebire de UE care caută soluţii pe termen lung, Guvernul de la Bucureşti lansează teme  pe cât de nepopulare, pe atât de lipsite de eficienţă, cum ar fi impozitarea pensiilor. Într-adevăr, parte din cauzele care au dus spre faliment sistemele europene sunt valabile şi în cazul României, însă multe derapaje au fost provocate de deciziile politice autohtone. De altfel, în rapoartele Băncii Mondiale despre sistemul de pensii din România, criticile au fost constante în ultimii ani. Mecanismele de majorare  a pensiilor, raportarea punctului de pensie la salariul mediu brut sau stabilirea ratei contribuţiilor la pensii au fost, de-a lungul anilor, neclare, nefundamentate economic şi decise ad-hoc.

În evaluările internaţionale, alături de diagnostic, guvernele au primit şi sfaturi încă de acum câţiva ani: creşterea vârstei de pensionare, egalizarea vârstei de pensionare între femei şi bărbaţi, un sistem clar de contribuţii şi beneficii, indexarea pensiilor doar cu rata inflaţiei şi mai ales creşterea numărului de angajaţi. Cu mici excepţii, sfaturile experţilor străini au fost ignorate din motive electorale.

Poveri în plus pentru cei care plătesc deja

Acum, când îngrijorarea pentru viitorul sistemului este maximă, Executivul, în loc să aşeze pe baze coerente contribuţiile, unificând cotele şi plafonându-le pentru a atrage, eventual, noi plătitori în sistem şi să combată munca la negru larg răspândită, vrea să impoziteze pensiile şi să supraimpoziteze veniturile deja declarate. Metoda este simplă pentru autorităţi, pentru că nu implică calcule şi analize, dar şi simplistă pentru că nu rezolvă disfuncţionalitatea sistemului, împovă­rându-i tot pe cei care plătesc deja.

Deşi munca la negru înseamnă cel puţin 6% din PIB, conform Comisiei de prognoză,  niciunul dintre oficiali nu are soluţii pentru reducerea acesteia. În schimb, noile impozite sunt justificate cu „principii“ şi exemple de tipul „în lumea civilizată se impozitează toate veniturile“, după cum spune ministrul Vlădescu. Sintagma „toate veniturile” ar trebui să se refere, în primul rând, la banii negri pe care îi primesc unii angajaţi. În schimb, Vlădescu susţine impozitarea pensiilor mai mici de 1.000 de lei care, potrivit unui document al Ministerului Muncii, reprezintă 80% din totalul pensiilor plătite în sistemul de asigurări sociale, de 4,76 milioane de pensii. Acestora li se adaugă circa 750 de mii de pensii de agricultori şi câteva zeci de mii de pensii speciale.

Puţini contributori

Pensia medie de agricultor este de 308 lei, iar cea din sistemul public, de 736 lei. Din cele 988 de mii de pensii de peste 1.000 de lei, cea mai mare parte, însem­nând 787 de mii, sunt între 1.000 şi 1.500 de lei şi doar 5.363 de pensii depă­şesc 3.000 de lei. Pensiile mai mari sunt cele speciale (magistraţi, militari, diplomaţi). Prin urmare, beneficiile primite de pe urma contribuţiei sunt mici pentru 80% dintre pensionari, deşi punctul de pensie a crescut cu 185% din 2007 până în 2009. În aceeaşi perioadă însă, sumele colectate de buget din contribuţii la pensii au fost doar cu 40% mai mari.

Cifrele arată că majorarea pensiilor, deşi nu a îmbunătăţit simţitor nivelul de trai, a fost cu mult peste puterea angajaţilor români de a obţine venituri legale, România având 3,73 milioane de salariaţi şi câteva sute de mii de persoane care contribuie fără a fi salariate. Sistemul arată că are o hibă majoră: nu reuşeşte să adune destui plătitori care să-l menţină în viaţă. Pe termen lung, funcţionarea depinde mai ales de numărul acestora şi de aducerea la lumină a veniturilor nedeclarate.

Impozitarea pensiilor nu e, în aceste condiţii, decât o măsură legală de a face economii, după ce Curtea Constituţională a refuzat tăierea lor cu 15%. Şi cum impozitarea cu 16% i-ar viza pe cei scutiţi acum, Vlădescu vrea schimbarea cotei unice cu impozitul progresiv, ca să îi poată taxa cu mai mult de 16% şi pe cei care au pensii de peste 1.000 de lei.

20% dintre pensionarii din sistemul public de asigurări sunt impozitaţi cu 16%, potrivit prevederilor actuale ale Codului fiscal

5,52 milioane de persoane primesc pensii sociale şi de agricultori, potrivit datelor Ministerului Muncii. Acestora li se adaugă cei cu pensii speciale