realitate din 2007, prin identificarea de catre Ministerul Finantelor, in colaborare cu firmele private si Casa de Pensii (CNPAS), a unui nou mod de posibila finantare a deficitului creat la bugetul pensiilor si asigurarilor sociale, o data ce o parte din pensii ar deveni private.„Intentionam sa definitivam, impreuna cu actorii privati si cu Guvernul, trei proiecte de lege referitoare la organizarea unei noi Comisii de Supraveghere, la modificarea legii pensiilor ocupationale si a pensiilor private“, spune Mihai Seitan, presedintele Casei Nationale de Pensii (CNPAS). In pofida negocierilor asidue duse de companiile de asigurari care s-au lansat sau s-ar putea lansa in industria pensiilor private, anul trecut s-a ajuns la un sistem si o legislatie prohibitive pentru industrie. Cele 14 companii private implicate in discutii cu Guvernul au vazut, rand pe rand, articolele de lege convenite impreuna, modificate unilateral de Guvern, cu consecinte defavorabile crearii unei industrii a pensiilor private. Tudor Moldovan, presedinte al Asociatiei Pensiilor Administrate Privat, spune ca piata este foarte mica, numarul contribuabililor este redus, iar, in aceste conditii, este greu sa faci planuri de afaceri. „Costurile sunt mari, iar potrivit legislatiei romanesti actuale, acestora trebuie suportate de administratorul fondului de pensii. Ca sistemul sa devina functional, ar trebui introdusa obligativitatea participarii la fondul de pensii a tuturor persoanelor care au varsta sub 40 de ani“, spune Moldovan.Dragos Neacsu, secretar de stat in Ministrul Finantelor, este unul din cei ce au „trecut baricada“ si, dupa ce a sustinut reforma pensiilor pentru un numar de ani de pe banca firmelor, anul acesta a reusit sa identifice, impreuna cu Guvernul si CNPAS, posibile surse de finantare ale deficitului creat de o eventuala trecere a unei parti a segmentului pensiilor in administratie privata.„Acest deficit este un fapt statistic de netagaduit, producand efecte peste tot unde s-a adoptat un sistem privat de pensii. El trebuie finantat din mai multe surse, si gasirea unui mix de surse de finantare va face diferenta pentru Romania, fata de anii trecuti“, spune Dragos Neacsu.Ratingul dezastruos de tara din anul 2000 a permis contractarea de imprumuturi defavorabile de pe piata eurobondurilor (pe cinci ani cu o dobanda fixa de 11,5%), insa a suferit o schimbare majora, o data ce agentiile de rating fac obligatiunile Romaniei mai atractive, urcandu-le la „investment grade“ (acum pot fi luate imprumuturi prin lansarea de bonduri internationale cu 4,5 – 5% pe 15 ani). „Parte a deficitului bugetului de pensii poate fi finantat prin emiterea de bonduri, parte prin contractarea unor imprumuturi de la Banca Mondiala si o alta parte din privatizari“, spune Neacsu. UE poate participa si ea cu o parte a finantarii, o alta parte se poate finanta chiar prin emisiuni de bonduri pe piata interna.„Deficitul modelat in prezent pentru primii cinci sau sase ani de pensii private ar fi de 1,5 miliarde de dolari“, spune Mihai Seitan, presedintele CNPAS. „Am avut discutii cu Banca Mondiala, la care au participat si reprezentanti ai UE si FMI, si s-a agreat ideea ca Banca Mondiala sa finanteze parte a acestui deficit, desi nu s-a ajuns la o concluzie ferma“, afirma Seitan. Totodata, Polonia si Ungaria incearca sa obtina de la UE acordul asupra neincluderii deficitului bugetului de pensii si asigurari sociale in procentajul maxim admis de UE, de 3%, al deficitului bugetar total, spune Seitan. Romania achieseaza si ea aceasta idee.„Vrem sa micsoram, in acelasi timp, durata de obligativitate a crearii pilonului privat obligatoriu de la 35 la 40 de ani si sa reducem perioada in care pensiile trec de la 2% la 6% in maini private sub opt ani, pentru a face sistemul mai atractiv pentru companii“, a mai spus Neacsu.