Pensii mici, nemulțumiri mari. Tot mai mulți pensionari germani trag semnale de alarmă privind inegalitatea veniturilor la vârsta a treia. Date oficiale arată că majoritatea pensionarilor primesc sub 1.500 de euro pe lună (aproximativ 7.500 de lei), în timp ce foștii funcționari publici încasează pensii mult mai mari.
Executivul condus de Friedrich Merz a fost întrebat oficial despre aceste discrepanțe și a oferit o serie de justificări.
Pensii sub 1.500 € pentru mai bine de jumătate dintre pensionari
Într-un răspuns dat la finalul lunii mai 2025, guvernul din Germania a confirmat că în 2023 aproximativ 53,6% dintre pensionarii din sistemul public primeau pensii nete lunare sub 1.500 de euro.
Solicitarea a venit din partea deputatului Dietmar Bartsch, membru al Partidului Stângii. Lipsa unor date mai noi a fost justificată prin timpul necesar centralizării statistice. Informațiile au fost obținute în contextul unei cereri oficiale adresate executivului, în urma creșterii nemulțumirii sociale legate de pensiile mici.
În paralel, cifrele referitoare la pensiile funcționarilor publici relevă o realitate diferită. În ianuarie 2024, aproape un sfert dintre aceștia primeau lunar peste 3.000 de euro brut.
Diferențele sunt evidente, însă guvernul subliniază că aceste pensii ale funcționarilor sunt exprimate în valori brute, în timp ce cele din sistemul public sunt prezentate în net. Așadar, comparația directă este considerată doar parțial validă, scriu cei de la Ziarul Romanesc.
Explicația oficială: „Sisteme diferite, obiective diferite”
Cabinetul Friedrich Merz a motivat discrepanțele prin structura fundamental diferită a celor două sisteme. În timp ce pensia publică reprezintă doar una dintre cele trei surse de venit pentru majoritatea cetățenilor – alături de pensiile ocupaționale și economiile private – funcționarii publici beneficiază de un sistem exclusiv, fără astfel de completări. Astfel, pensia acestora acoperă întreg venitul de la bătrânețe.
Executivul a menționat, de asemenea, că majoritatea funcționarilor au studii superioare sau calificări înalte, ceea ce le-a asigurat salarii mai mari în timpul carierei.
Această realitate s-a transpus firesc în pensii mai consistente. Totodată, în sistemul public există un plafon maxim al contribuțiilor, care limitează pensia maximă posibilă, indiferent de venitul real al individului.
Pensia maximă în sistemul public: rară și teoretică
Guvernul a prezentat și o simulare teoretică privind plafonul maxim de pensie publică în 2025. Astfel, o persoană care ar fi contribuit 45 de ani la cel mai înalt nivel admis ar putea primi cel mult 3.572 de euro brut lunar.
Aceasta este o situație ipotetică, dificil de atins în practică, dar care ilustrează limitele structurale ale sistemului public. Mulți cetățeni, în special cei cu venituri reduse, nu ajung nici măcar la jumătate din acest nivel.
În plus, guvernul recunoaște că nu toți angajații au acces la pensii ocupaționale, iar pentru persoanele cu salarii mici, economiile private sunt aproape imposibile.
Familiile cu venituri scăzute alocă adesea până la 40% din venituri pentru chirie sau facturi, ceea ce lasă foarte puțin loc pentru economisire în vederea pensionării.
Exemple celebre și statistici care schimbă percepția
Executivul a mai subliniat că venitul din pensie nu reflectă întotdeauna fidel nivelul de trai. Cazurile unor persoane celebre precum Thomas Gottschalk, care primește doar 900 de euro, sau Jürgen Drews, cu o pensie de 200 de euro, arată că există surse alternative de venit. În multe cazuri, patrimoniul acumulat joacă un rol decisiv.
Un studiu al Bundesbank confirmă această idee. Persoanele cu vârste între 55 și 74 de ani au, în medie, un patrimoniu de peste 200.000 de euro. Segmentul 55–64 de ani deține chiar mai mult – peste 250.000 de euro. Aceste date arată că, în unele cazuri, pensia lunară nu este un indicator suficient pentru a evalua bunăstarea reală.
