Într-o scrisoare deschisă adresată președintelui României, sindicaliștii din Senat și Camera Deputaților își exprimă îngrijorarea față de direcția în care se îndreaptă reformele fiscale și administrative discutate la nivel guvernamental. Aceștia solicită ca eventualele schimbări să nu afecteze echilibrul financiar al angajaților publici, în special al celor cu salariile înghețate din anul 2017.
Sindicaliștii din Senat și Camera Deputaților au transmis o scrisoare deschisă
Sindicaliștii din Senat și Camera Deputaților au transmis o scrisoare lui Nicușor Dan, președintelui României, în care solicită ca măsurile fiscale în discuție să nu afecteze negativ veniturile bugetarilor. Ei cer în mod expres ca sporurile pentru condiții vătămătoare să fie menținute, subliniind că acestea sunt acordate pe baza unor riscuri reale și măsurate.
Documentul, semnat de Ionuț Aichimoaie și Alina Grigorescu, scoate în evidență faptul că salariile funcționarilor parlamentari sunt înghețate de șapte ani. În acest context, orice reducere suplimentară a veniturilor ar duce, potrivit acestora, la situații în care salariile ar ajunge sub media netă pe economie, ba chiar sub salariul minim în unele cazuri.
Sindicaliștii susțin că reforma fiscală trebuie să aibă în vedere un echilibru între interesele statului și protecția veniturilor cetățenilor. Ei avertizează că măsurile propuse riscă să afecteze angajați care nu au beneficiat de majorări salariale din 2017 până în prezent.
„Având în vedere:
- masivul capital de încredere pe care orice nouă funcție de demnitate publică, cu atât mai mult cea de Președinte al Statului, îl are cel puțin la debutul mandatului;
- situația financiară a țării;
- cotele alarmante ale evaziunii fiscale;
- necesitatea imperativă de consolidare a unei atitudini responsabile, asumate, în interes național, a cheltuirii banului public;
- necesitatea de reformă profundă a Statului la nivel conceptual, funcțional și moral;
- faptul că un aparat bugetar depolitizat, profesionist, specializat contribuie nemijlocit la asigurarea, menținerea și sustenabilitatea echilibrului macro-financiar al oricărui Stat;
- necesitatea existenței și respectării ab initio a unor principii cu valoare fundamentală, atât în cadrul analizei și dezbaterilor premergătoare reformei, cât și în corpul actelor normative care vor rezulta din aceste analize și dezbateri;
- faptul că unul dintre aceste principii cu valoare fundamentală este, fără îndoială, depolitizarea reală, concretă și efectivă a funcției publice din aparatul bugetar al oricărui Stat, singurele funcții politice justificate fiind funcțiile de demnitate publică alese democratic,
Vă rugăm să țineți cont de opinia noastră, conform căreia măsurile pe care le are în vedere grupul de lucru trebuie să asigure un echilibru de impact asupra persoanelor fizice, mediului de afaceri și angajaților din sistemul bugetar. Pe de altă parte, reechilibrarea bugetului național”, se arată în începutul scrisorii semnate de Ionuț Aichimoaie și Alina Grigorescu.
Sporurile pentru condiții de muncă, punct sensibil
Unul dintre punctele centrale ale solicitărilor îl constituie păstrarea sporurilor acordate pentru condiții de muncă vătămătoare. Așa-numitul „spor de antenă” este oferit angajaților care lucrează în medii unde nu pot fi eliminate riscurile pentru sănătate.
„Anumite categorii de funcționari publici (printre care și angajații Parlamentului) au salariile înghețate încă din anul 2017. În aceste condiții, tăierea sub orice formă a veniturilor funcționarilor publici cu funcție de execuție va conduce, în unele sectoare ale aparatului bugetar, la salarii sub nivelul mediu net pe economie, iar în multe cazuri sub salariul minim net pe economie.
Concret, în privința sporurilor pentru condiții vătămătoare, acordate în baza valorilor măsurate, cuantificate ale riscurilor, apreciem că acestea nu pot fi eliminate în instituțiile în care factorii de risc nu pot fi eliminați. Pe de altă parte, există categorii de angajați în sistemul bugetar care cumulează venituri peste salariul Președintelui României”, spun ei.
Această precizare arată că sindicaliștii nu se opun reformelor în ansamblu, dar cer ca acestea să fie diferențiate și aplicate în mod echitabil. Eliminarea totală a unor drepturi salariale în condiții speciale ar fi, în opinia lor, nedreaptă și nesustenabilă.
Propuneri pentru reforma administrativă
Reprezentanții sindicatelor vin și cu o serie de propuneri concrete pentru eficientizarea aparatului bugetar. Printre acestea se numără înghețarea angajărilor pentru minimum trei ani, cu excepțiile prevăzute de lege, dar și o revizuire a funcțiilor de conducere.
„În aceste condiții, propunem ca parte a reformei fiscale și administrative:
- înghețarea angajărilor în sistemul bugetar pentru o perioadă de minimum 3 ani, cu excepțiile prevăzute de lege;
- revizuirea actelor normative care lasă la latitudinea angajatorului stabilirea veniturilor angajaților (primării etc.); redimensionarea corectă a veniturilor pentru acele categorii de funcționari ai Statului cu salarii peste cel al Președintelui;
- redimensionarea corectă a numărului funcțiilor de conducere, la toate palierele administrației publice centrale și locale, în raport cu analiza de impact concret al câștigului profesional și funcțional al organizației și cu o analiză atentă și realistă a justificării existenței acestor funcții;
- impunerea unui plafon de cheltuieli cu bunuri și servicii. Apreciem că, cel puțin pentru anul în curs, cheltuielile cu bunuri și servicii pot fi reduse cu 40-50%, fără a fi afectată funcționalitatea structurilor administrative statale;
- interzicerea prin lege a oricăror imixtiuni politice în exercitarea funcției publice din România, coroborat cu aplicarea de sancțiuni corespunzătoare. Considerăm că depolitizarea reală, concretă și efectivă a funcției publice este cheia unei reforme reale și profunde a administrației publice.
Vă rugăm să țineți seama de aceste observații, în ideea în care noi, semnatarii acestei scrisori, ne dorim și susținem un Stat just, sustenabil, predictibil, dar ferm în raport cu respectul față de lege, în acord cu cerințele de securitate socială și predictibilitate bugetară perfect superpozabile timpului istoric pe care împreună îl parcurgem”.
Prin aceste măsuri, sindicaliștii nu doar că își protejează interesele, ci contribuie și la discuția despre reducerea cheltuielilor publice, fără afectarea funcționalității administrației.
Ilie Bolojan: Reducerea personalului în Senat este finalizată
În paralel cu demersurile sindicaliștilor, președintele Senatului, Ilie Bolojan, a anunțat încheierea procesului de reducere a personalului în cadrul instituției. Din cele 796 de posturi existente, au rămas active 649, dintre care 31 sunt momentan vacante.
„În aceste zile s-au finalizat toate procedurile legate de reducerea personalului Senatului, ca urmare a deciziilor adoptate la începutul anului. Din cele 796 de posturi, au rămas 649, dintre care 31 sunt neocupate”, a anunțat Bolojan pe 30 mai.
Conform acestuia, reorganizarea s-a realizat prin normarea mai riguroasă a personalului și reducerea numărului de consilieri atașați comisiilor și cabinetelor demnitarilor.
„Diferența dintre fondul de salarii necesar inițial, de 93,9 milioane de lei anual, și cel pentru posturile reduse, de 76,4 milioane de lei anual, este de 17,5 milioane de lei – adică aproximativ 3,5 milioane de euro. Aceasta este suma care va fi economisită într-un an, ca urmare a acestei reorganizări – o economie de peste 18% din fondul de salarii.
Poate nu pare o economie mare, dar în trei ani înseamnă un pasaj într-o intersecție aglomerată din București, valoarea estimativă a unui pasaj rutier fiind de 10 milioane de euro. Gândiți-vă că astfel de reduceri se pot face la multe instituții și calculați câte pasaje s-au pierdut până acum”, a declarat președintele Senatului.
