Pensie de 9.300 euro în România. Casa de Pensii a confirmat suma. Condiția pentru cine vrea acești bani lunar

Pensie de serviciu de peste 46.000 de lei pe lună, record absolut în Timiș, ajunge la un aviator și depășește cu mult orice sumă obținută prin contributivitate. În timp ce câteva sute de persoane primesc „speciale”, peste 150.000 de pensionari obișnuiți trăiesc cu venituri de peste zece ori mai mici. Cine plătește, de unde vin banii și cum arată o societate împărțită de inechități tot mai mari?

Pensie de 9.300 de euro în Timiș. Cine o primește și cine plătește: recorduri, inechități și întrebări

Un aviator din județul Timiș a ajuns să încaseze, lunar, o pensie de serviciu de 46.267 de lei, echivalentul a peste 9.300 de euro. Este, oficial, cea mai mare pensie din județ, potrivit unui răspuns furnizat de Casa de Pensii Timiș la solicitarea Express de Banat. Această sumă depășește cu mult chiar și cea mai mare pensie bazată pe contributivitate din Timiș, care ajunge la „doar” 33.905 lei.

Datele furnizate arată că în Timiș sunt 299 de persoane care primesc pensii de serviciu – cunoscute publicului drept „pensii speciale”. Lor li se adaugă 30 de urmași ai foștilor beneficiari. Spre comparație, în același județ, peste 153.000 de persoane primesc pensii din sistemul public, bazat pe principiul contributivității.

Impact bugetar și percepție publică

Deși pensiile speciale sunt relativ puține la număr, diferențele de cuantum față de pensiile obișnuite sunt uriașe. Sociologul Adrian Pășcuță atrage atenția asupra acestor decalaje:

„O primă observație legată de pensiile speciale: se pare că nu sunt multe, dar impactul bugetar cred că este destul de redus. Pe de altă parte, diferențele dintre pensiile contributive și cele speciale sunt semnificative, și aici apar principalele probleme.”

În aprilie 2025, pensia medie la nivel național era de 2.759 de lei, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS). O pensie de serviciu de peste 46.000 de lei pe lună contrastează flagrant cu aceste valori.

„Diferența între pensia specială maximă și pensia medie este uriașă, dar comparația nu este chiar cea mai corectă. Relevant ar fi să comparăm pensia contributivă medie cu pensia medie specială. Sunt convins că și aici diferențele sunt mari.

Oricum, comparând pensia specială maximă cu pensia contributivă maximă, observăm că cea specială e cu 30% mai mare. Asta deși pensionarii speciali sunt doar vreo 300, iar pensionari în total la nivelul județului Timiș sunt peste 150.000.”, mai spune Adrian Pășcuță.

Cariera, nu contribuția, aduce pensii mari în România

Expertul subliniază că șansele de a avea o pensie substanțială în România nu țin neapărat de anii munciți sau de contribuțiile plătite, ci de domeniul profesional:

„Este ciudat faptul că diferențele sunt uriașe între numărul celor care beneficiază de pensie contributivă și cei care beneficiază de pensie specială, și cu toate acestea, cea mai mare pensie din județul nostru este una specială.

Practic, dacă vrei să ai o pensie mare, condiția e să te duci spre zonele de pensii speciale. Sunt foarte puține șanse ca în alte domenii, fie în privat sau în sistemul public, să ajungi la o pensie care să rivalizeze cu cele speciale.”

Un sistem care divizează societatea

„Majoritatea covârșitoare a populației nu vede cu ochi buni sistemul de pensii speciale și nu agreează deloc diferențele acestea, care sunt uriașe din perspectiva multora. Deși toți ne dorim o justiție corectă, puțini acceptă că asta presupune niște eforturi financiare.”, explică sociologul.

Cât privește statutul privilegiat al acestor pensii, Adrian Pășcuță crede că percepția depinde de unde privești lucrurile: „pot fi văzute și așa, dar, în același timp, pot să existe și alte abordări. Depinde, evident, de zona în care se plasează fiecare.”

Sociologul mai atrage atenția că discuția despre pensiile de urmaș pentru beneficiarii de pensii speciale trebuie purtată cu prudență, întrucât mulți dintre urmași sunt copii care și-au pierdut părinții.

Finanțarea acestor pensii provine în mare parte de la bugetul de stat, spre deosebire de pensiile bazate pe contributivitate, susținute din contribuțiile actualilor angajați. În contextul unui sistem public cu peste 153.000 de beneficiari doar în Timiș, dezbaterea despre echitate și sustenabilitate rămâne deschisă.