In Europa de Est exista o singura fabrica de dializoare, si ea se afla in Romania. Intreprinderea nu a functionat niciodata, desi necesarul anual de dializoare la noi in tara este de peste 600.000 bucati. In Romania sunt inregistrati 4.000 de bolnavi, care necesita trei sedinte de dializa pe saptamana, necesare tratarii insuficientei renale cronice. Costul tratamentului este suportat de stat si se ridica la 102 dolari pe sedinta. Dializoarele folosite in centrele de dializa romanesti provin din import. Piata romaneasca este dominata de produsele a doua firme importante in domeniu: Fresenius – Germania (aproape 70%) si Baxter – SUA. Preturile practicate variaza inte 20 si 60 de dolari pe dializor, cu set inclus. In lume sunt 15 producatori de dializoare (in Europa cei mai renumiti fiind Fresenius, Gambro si Altin din Suedia, Bellco – Italia, Saxonia – Germania), care se bat pentru pastrarea pietelor de desfacere, iar lupta lor se duce, fireste, si in Romania. Poate acesta este si unul dintre motivele pentru care portile fabricii romanesti au ramas inchise din 1996 (momentul finalizarii investitiei) si pana in prezent.
RA Medical a fost exclusa din piata
Acum, fabrica romaneasca de dializoare – RA Medical SA – se afla printre debitorii Autoritatii de Valorificare a Activelor Bancare. Ea a ajuns aici ca urmare a nerambursarii creditelor contractate cu fosta Bancorex, pentru realizarea investitiei. Nici prima rata ajunsa la scadenta in 1997 nu a putut fi platita. Cum de a ajuns in incapacitate de plata o firma ce fabrica produse foarte solicitate in domeniul medical? AVAB invoca intarzierea omologarii produselor de catre institutiile statului din domeniul medical. „Documentatia de omologare a produselor a fost depusa pe data de 8 septembrie 1996, dar omologarea a avut loc abia dupa 13 luni, la sfarsitul anului 1997, desi acest proces nu dureaza mai mult de doua-trei luni”, se arata intr-un raport intocmit de AVAB. Pe de alta parte, raportul precizeaza ca „omologarea a avut loc la cateva zile dupa desfasurarea licitatiilor pentru achizitia dializoarelor si seturilor necesare pentru anul 1998, de catre centrele de dializa. Amanarea nejustificata a omologarii produselor a facut ca societatea sa nu poata participa la aceste licitatii”.
RA Medical iesise din cursa pentru intrarea pe piata romaneasca. Nici la export nu putea sa mearga cu produse neomologate. Pentru rambursarea creditului, societatea avea nevoie de bani. Singurul care i-ar fi putut aduce era actionarul majoritar, Paunescu. „Noi nu aveam bani lichizi. Banii nostri se aflau in alte investitii. Cu toate organele de control pe capul nostru, era imposibil sa scoatem bani dintr-o societate ca sa-i bagam in RA Medical”, explica fiul cel mare al lui George Paunescu, Razvan, omul care a stat foarte aproape de aceasta afacere.
Intrarea lui Paunescu in societate a fost, se pare, rezultatul unei simbioze intre o decizie cu iz sentimental si una strict economica. Paunescu traise cu ceva timp in urma un eveniment nefericit: mama sa decedase din cauza unei grave insuficiente renale. Din punct de vedere economic, afacerea promitea. Numai prin producerea de seturi de dializoare, cifra de afaceri a societatii ar fi ajuns la aproape 15 milioane dolari anual, dar societatea a fost proiectata sa suporte investitii pentru largirea gamei de produse medicale, printre care si pungi de sange, produs realizat in prezent, in lume, de doar cinci companii. Pentru aceasta, insa, era necesara intrarea in functiune a fabricii.
Familia Paunescu nu se afla in gratiile noii puteri, instalate in Romania la sfarsitul anului 1996. Cu imaginea unui mare datornic fata de sistemul bancar, grupul Paunescu avea inchise toate usile bancilor. De aceea, toate incercarile conducerii RA Medical de a contracta noi credite s-au soldat cu un esec.
Producatorii straini bat la poarta fabricii
Nici investitorii interesati in acea vreme sa preia afacerea n-au fost primiti la negocieri. DJR Capital din SUA a venit cu o oferta extrem de atractiva pentru societate, isi aminteste Viorica Dobrescu, administratorul RA Medical. „Intentiona sa participe la o majorare de capital, cu 6 milioane de dolari, pentru 60% din firma, si sa aduca inca 14 milioane de dolari pentru a achita datoria catre Bancorex (aproape 10 milioane dolari, la vremea aceea. De asemenea, exista dorinta de a dezvolta societatea prin investitii pentru fabricarea pungilor de sange”, spune Viorica Dobrescu. Reprezentatul firmei americane a stat in Romania aproape o luna de zile, asteptand o intrare la presedintele Bancorex. O scrisoare transmisa catre oficialul Bancorex de presedintele DJR Capital arata ca blocajul se produsese la vicepresedintele Bancorex, Dragos Andrei.
In 1998, un alt creditor, SIAT SA, societate cu capital de stat, a actionat in judecata RA Medical, pentru neachitarea platilor aferente chiriei pe spatiul in care se afla societatea. SIAT a cerut, in tribunal, falimentul RA Medical. Procesul a fost pe rol timp de mai bine de doi ani. In primavara acestui an, AVAB a solicitat un nou termen de judecata, cerand ca toti creditorii (institutii ale statului) sa-si exprime punctul de vedere in scris, asupra oportunitatii continuarii procedurii de faliment. „Avem de incasat 12,5 milioane de dolari, de la RA Medical. Din lichidare nu puteam spera sa obtinem aceasta suma. Analizele noastre au aratat ca iesirea fabricii din faliment, urmata de conversia creantei in actiuni si vanzarea acestora, ulterior, ne poate permite recuperarea integrala a creantei, poate chiar mai mult”, afirma Ionel Blanculescu, presedintele AVAB.
In data de 1 august, prin hotararea Tribunalului Bucuresti, societatea a iesit din faliment. In 20 august este programata Adunarea Generala a Actionarilor la RA Medical, unde se va stabili cota de participare a fiecarui actionar la capitalul social al firmei (inclusiv a SIAT, prin reevaluarea activelor cu care a intrat in asociere cu RA Medical). AVAB va deveni, cu siguranta, actionar majoritar, cu aproape 90% din actiuni. Paunescu nu va iesi din randul actionariatului, dar procentajul lui de participare se va diminua drastic. Deocamdata. Intentia familiei Paunescu este de a-si recupera actiunile pierdute la RA Medical. „Vrem sa cerem drept de preemtiune la vanzarea actiunilor”, declara Razvan Paunescu. Are familia Paunescu bani sa cumpere pachetul de actiuni de la AVAB? In loc de raspuns, Razvan Paunescu vorbeste despre pierderile inregistrate in ultimii ani: 380 milioane de dolari.
Mai multi investitori au batut la poarta fabricii, in vederea achizitionarii actiunilor detinute de stat la RA Medical, printre care sunt si mari producatori de dializoare, deja prezenti pe piata romaneasca: Frasenius si SOF Medica, reprezentatul firmei Baxter in Romania. Pana la vanzare, Ionel Blanculescu se gandeste sa dea drumul la productie. Capitalul de lucru necesar se ridica la aproape 500.000 de dolari. Banii vor fi alocati de stat – AVAB si APAPS, care detine 51% din SIAT – proportional cu pachetul de actiuni detinut in fabrica de dializoare.
Scurt istoric
· 1994 – se infiinteaza RA Medical Industries SA, fabrica romaneasca de dializoare, in Bucuresti. Primii actionari au fost: Astral Corporation cu 35%, Romplast SA cu 28%, iar restul persoane fizice din cele doua societati. Astral Corporation promitea, la intrarea in actionariatul societatii, ca va asigura finantare externa, de la o banca din Singapore.
· 1994 – Pentru demararea investitiei, societatea contracteaza un credit de la Bancorex in valoare de 11,8 milioane franci elvetieni. Creditul a fost garantat de furnizorul de tehnologie Mabetex Project Engineering, Elvetia, cu contracte de export ce reprezentau peste 80% din productia ce avea sa fie fabricata. Pentru rambursarea creditului, conditia era insa ca RA Medical sa fie pusa in functiune.
· 1995 – Astral se retrage din afacere, iar societatea a fost nevoita sa-si caute un nou actionar, care sa poata suporta finalizarea investitiei. r
1995 – George Paunescu devine actionar persoana fizica la RA Medical. r
George Constantin Paunescu intentiona, la acea vreme, sa contruiasca in Romania un spital cu Mabetex. Asocierea cu firma elvetiana in acest proiect l-a adus pe Paunescu fata in fata cu conducerea RA Medical. „A fost cea mai rapida tranzactie pe care am vazut-o in viata mea. In 30 de minute, domnul Paunescu a spus „da” intrarii in afacerea RA Medical, iar a doua zi a inceput sa finanteze societatea”, isi aminteste Viorica Dobrescu, administratorul RA Medical. r
Paunescu majoreaza capitalul fabricii, de la 100 milioane lei la 3 miliarde de lei, si devine proprietar al fabricii, cu 75% din actiuni. r
1996 – Se depune documentatia pentru omologarea produselor.r
1997 – Se obtine omologarea, dar abia dupa 13 luni de la data depunerii.r
1998 – Siat SA, societate cu capital de stat, da in judecata RA Medical pentru neachitarea chiriei pe teren si cladire, cerand falimentul fabricii.r
august 2001 – RA Medical iese din faliment.r
