Capital: Care a fost procedura de control al cluburilor de fotbal?
Marian Pasulea: La inceputul anului, am primit niste semnale privind evidenta contabila la cluburile de fotbal, mai precis faptul ca nu erau declarate si, implicit, platite, impozitele pe salarii. Acum, stim cu totii ca nici pe vremea lui Ceausescu lucrurile in fotbal nu stateau prea bine. Jucatorii mari erau angajati la o fabrica, primeau un salariu, chiar daca nu treceau pe acolo decat pentru a semna statul de plata. Dar impozitele erau platite! In ultimii 13 ani s-a avut in vedere atat eludarea impozitelor si taxelor, in special ale celor pe salarii, cat si contributia la fondurile sociale. Ca sa se realizeze acest lucru s-au stabilit salarii minime pe economie, pentru care s-au achitat taxele si impozitele aferente. In definitiv, fotbalul ramane paine si circ, si acest lucru trebuie controlat. Dar vorbim de cateva
zeci de mii de lei. Afara de acest salariu, jucatorul de fotbal a incheiat cu angajatorul un contract cu valori cuprinse intre 10.000 si 220.000 dolari pe an. Valoarea medie in divizia A este cuprinsa intre 40 si 50.000 dolari pe an. Aceste contracte sunt aferente drepturilor salariale, jucatorul fiind angajat cu carte de munca la un club sportiv, de obicei la o fundatie, iar aceste contracte, care trebuia depuse la inspectoratul teritorial de munca, drept acte aditionale, nu au fost inregistrate niciodata. Decat la Liga Profesionista de Fotbal, acolo unde totul este „beton”.

Capital: Dar acest mecanism este ilegal?
Marian Pasulea: Noi am considerat, in mod inatacabil, ca pentru aceste contracte, trebuie sa se plateasca impozit. In consecinta, am calculat cei 50.000 de dolari, spre exemplu, in lei, i-am adunat cu salariul minim si i-am impartit la 12 luni. Am facut un program pe calculator, cu ajutorul caruia am calculat salariul brut, la care am aplicat impozitul aferent. Vreau sa specific faptul ca nu a fost o actiune concertata a presedintilor de cluburi pentru ca, daca ar fi fost sa fie intelesi intre ei, ar fi adoptat doar o singura metoda. Noi am gasit insa mai multe metode de eludare. De exemplu, un club a facut asigurari de viata jucatorilor, iar compania de asigurari vira prime lunare in conturile jucatorilor. Un alt caz: o banca sponsoriza un club, dar de fapt, la dispozitia conducerii fundatiei, vira in conturile curente sumele aferente contractelor lunare. Practic, fiecare club a cautat sa plateasca cat mai putin la bugetul statului, in functie de consilierea de care a beneficiat, pentru ca, sa nu uitam, daca vrei sa ii platesti unui jucator 100.0000 de dolari pe an, trebuie sa mai platesti 80.000 de dolari taxe.

Capital: Despre reactia presedintilor de cluburi dupa control, ce spuneti?
Marian Pasulea: In mod sigur, majoritatea conducatorilor de cluburi nu s-au gandit ca vor fi controlati vreodata. Daca le trecea prin cap, ar fi vazut ca la 1 iulie 2002 s-a schimbat legislatia in vigoare si ca la fundatiile nonprofit se impoziteaza cu 25% toate sponsorizarile si donatiile care depasesc 10.000 de euro pe an. Deci era o simpla prevedere, iar controlul nostru a vizat ultimul an; concluzia trasa a fost ca patronii acestor cluburi nu au cunoscut legislatia in vigoare, declarand tot felul de prostii despre TVA si colete impachetate. Domnul Copos are o perceptie rocambolesca asupra afacerilor si se insala atunci cand crede ca un jucator nu poate fi o marfa. As vrea sa ii transmit ca mi-ar fi fost foarte usor sa impozitez importul jucatorului Godfroid la Rapid. Sa se stie foarte clar: nu am controlat nici un fel de TVA! Am verificat impozitul pe salariu pe intreg anul 2002. De ce pentru castigurile jucatorilor olimpici statul sa plateasca 20% la premieri, iar pentru jucatorii de fotbal patronii sa plateasca doar impozitul minim?

Capital: S-a spus ca nu ati luat in calcul cheltuielile cluburilor?
Marian Pasulea: Putem pierde in instanta la impozitul pe profit, in conditiile in care nu am luat in calcul cheltuielile, dar asta pentru ca nu erau evidentiate. Atunci cand un club a vandut un jucator, eu am aplicat la valoare impozitul de 25%. Fie ca s-au incasat sau nu banii. si asta pentru ca in contabilitate nu au fost evidentiate separat cheltuielile cu fiecare jucator in parte. Cred insa ca, in momentul depunerii contestatiilor, ei vor depune si expertize in care vor demonstra ca au cheltuit anumite sume de bani cu fiecare jucator in parte. si va spun eu ca vor cheltui mai multi bani decat au castigat. si atunci nu ar mai trebui sa plateasca impozit pe profit. Dar acesta nu a reprezentat decat 10% din valoarea amenzilor aplicate.

Capital: Au mai fost si alte nereguli?
Marian Pasulea: Alte cluburi au facut pentru fiecare fotbalist microintreprinderi, iar fotbalistul factura suma aferenta contractului din trei in trei luni. Acesta scria in factura ca face publicitate clubului. Cum sa faca reclama un angajat? E de rasul lumii ca 26 de microintreprinderi sa joace fotbal. La alt club, actionarul majoritar primea credit de la un offshore, credit care bineinteles, nu era niciodata returnat. Din banii imprumutati, transferati ulterior la o fundatie, se plateau salariile jucatorilor, dar imprumutul nu se mai platea niciodata. Chiar daca nu au platit nimic, Steaua si FC National si-au evidentiat in totalitate in contabilitate datoriile catre buget. Steaua, de exemplu, a recunoscut ca are de platit impozite si taxe pentru 88 miliarde lei. National a recunoscut ca are de virat la buget 17 miliarde lei.

Capital: De ce ati controlat doar sase cluburi?
Marian Pasulea: E vorba doar de prima parte a controlului nostru. In perioada urmatoare, celelalte cluburi vor fi verificate de directiile judetene de control. Cluburile motiveaza ca au gasit portite legale de neplata a impozitului pe salariu. De exemplu, Brasovul si-a platit jucatorii sub forma de diurne zilnice.

Capital: Cu ce echipa de fotbal tineti?
Marian Pasulea: Acum trebuie sa fim sinceri. Nimeni nu se lua de cluburi daca nu erau aceste rezultate slabe. Fotbalul romanesc e o distractie populara si am avut si satisfactii. Eu cred ca Guvernul ar trebui sa acorde facilitati. Eu tin cu Steaua de la cinci ani, dar acum nu pot sa ma mai uit la ei. Cred ca ma pricep la fotbal mult mai bine decat astia care merg la meci.

Capital: Daca era Steaua din ‘86 mergeati in control la ei?
Marian Pasulea: Nu cred!

Opinia presedintelui clubului Dinamo Bucuresti

· Pana la data de 31 decembrie 2002, pentru ca ni s-a permis, am folosit primele de asigurare ca
mijloc legal de plata a contractelor jucatorilor. Ulterior, s-a revenit la forma semnarii unor contracte directe anuale. Fiscul insa ne-a lasat cu gura cascata atunci cand a spus ca veniturile din primele de asigurare trebuie reimpozitate.
· Garda Financiara nu a avut nici un fel de procedee cand a inceput aceste controale. Ei au vrut doar sa vada cat au castigat jucatorii si cat s-a obtinut din vanzarea lor.
· Cariera de sportiv, in general, este scurta si tine de imaginea unei tari. Cred ca ar trebui sa se gaseasca o forma de eliminare a impozitelor pe veniturile sportivilor. Acestia isi cheltuiesc banii in Romania.
· Garda Financiara a studiat doar situatia veniturilor, fara a tine cont de cheltuielile individuale. In ultimii patru ani, la clubul Dinamo a fost efectuat audit. Pe baza Legii contabilitatii, sunt evidentiate cheltuielile pe fiecare jucator efectuate de club in decursul unui an de zile.
· Chiar daca clubul Dinamo este o fundatie nonprofit, nu am reusit sa intelegem cum a calculat Garda Financiara impozitul pe profit: la excedent sau la profitul care a ramas.
· Au refuzat sa i-a in considerare cheltuielile efectuate de noi din activitatile legate de publicitate. Ei au luat in considerare doar veniturile pe care le-au considerat profituri.
· Un club romanesc traieste din transferurile jucatorilor, publicitate si dreptul de televizare a meciurilor. Este aberant sa calculezi impozit la veniturile din televizare, din moment ce noi am cesionat drepturile Ligii Profesioniste de Fotbal.r
• In jur de 65% din venituri provin din transferurile de jucatori.r