Piaţa bancară pregăteşte produse cu randamente de două cifre pentru depozitele legate de curs sau de evoluţia unei acţiuni. Au apărut deja mixuri între depozitul clasic şi unităţile de fond.
Cine crezi că va câştiga alegerile din Statele Unite? Unde va ajunge preţul petrolului? Există şanse ca euro să depăşească pragul de 3,7 lei? Sunt întrebări pe care mulţi dintre noi şi le pun. Cine are însă curajul să parieze pe aceste răspunsuri şi, eventual, să obţină şi profit de pe urma răspunsului corect? Clienţii băncilor româneşti o vor putea face în curând, prin intermediul unor produse speciale.
Băncile comerciale resimt o presiune din ce în ce mai mare pe randamentele proprii şi pe dobânzile pe care le oferă la depozitele populaţiei. Micşorarea treptată a randamentelor la economii pe parcursul anului trecut a împins piaţa către noi formule de economisire, cu ajutorul cărora dobânzile la depozite să poată deveni mai mari.
Două bănci au testat deja combinaţia dintre depozitul bancar şi plasamentul în unităţi de fond. Raiffeisen Bank şi Banc Post au vândut acest tip de produs cu dobânda de 10%. Noua formă de economisire presupune împărţirea sumei investite în unităţi de fond şi depozit clasic bancar constituit pe o perioadă de trei sau şase luni.
Chiar dacă astfel de produse nu au mai existat până acum pe piaţa bancară din Europa Centrală şi de Est, „ele s-au bucurat de succes în rândul investitorilor persoane fizice române şi au fost utilizate ca un pas intermediar pe care un deponent îl face către produse de pe piaţa de capital“, spune Mihail Ion, preşedintele Raiffeisen Asset Management. Avantajele acestor depozite bancare structurate constau în primul rând în randament. Dobânda este mai mare decât cea oferită de piaţă pentru depozitul clasic, iar riscul diversificat: banii din depozit au risc zero, iar cei din unităţile de fond sunt plasaţi la mai mulţi emitenţi. În plus, plasamentele au scadenţe diferite (banii din depozit sunt pe termen scurt, iar cei din unităţi de fond, pe termen mediu şi lung).
În 2007, randamentele fondurilor de investiţii s-au situat în jurul unei valorii medii de 20%. Cercetările de piaţă şi studiile realizate de bănci arată că plasamentele în fonduri de investiţii ar trebui să ajungă la 1%-2% din PIB în următorii trei sau cinci ani. În celelalte ţări, ponderea acestora în PIB este de 8% sau chiar de 100% în primele 15 state membre UE. „Este de aşteptat ca legarea depozitelor bancare de unităţi de fond să capete din ce în ce mai multă importanţă pe piaţa românească“, spune un reprezentat al unei bănci comerciale.
Randamente legate de cursul de schimb
Cum experimentul depozitelor bancare combinate cu unităţi de fond pare să fi atras deja interesul publicului, băncile comerciale se gândesc acum mai departe. Vor putea apărea astfel produse cu randamente cuprinse între 11% şi 20% pe an, în condiţiile în care dobânzile la depozitele clasice în lei sunt cuprinse între 5% şi maximum 7%. Pentru un astfel de produs, băncile pot lega depozitul clasic de un interval prestabilit al variaţiei cursului de schimb leu/euro.
De exemplu, dacă în perioada de trei luni pe care este constituit depozitul cursul de schimb rămâne în intervalul 3,5 – 3,6 lei pentru un euro, dobânda clientului va fi de 11% sau 12%. În cazul în care „pariul“ se dovedeşte necâştigător, banca garantează principalul (suma depusă de client în depozit). Practic, nu pierzi nimic, dar ai şansa să câştigi mult mai mult decât îţi oferă piaţa în mod normal.
În Occident, există astfel de produse, multe dintre formele de economisire bancară având opţiuni pe acţiuni cotate la bursele internaţionale sau chiar legate de un anumit eveniment. Această ultimă opţiune oferă şi cel mai mare randament, în condiţiile unui risc ridicat. De exemplu, dacă opţiunea de care este legat depozitul bancar este că Barack Obama va câştiga alegerile prezidenţiale din SUA în noiembrie 2008, iar acest lucru se şi întâmplă, posesorul depozitului în lei poate câştiga o dobândă de 20%.
«Produsul aduce avantaje clienţilor: dobânzi peste piaţă la depozite, diversificare din punctul de vedere al riscului şi scadenţe diferite ale investiţiei»
Mihail Ion, preşedinte Raiffeisen Asset Management
Raiffeisen Bank
Randament
• Banca a avut, pe parcursul anului trecut, două promoţii de economisire. Produsul inovator s-a bucurat de succes. Noua formă de economisire era alcătuită din unităţi de fond şi depozite bonificate cu o dabândă de 10% pe an.
• Suma investită de un client este distribuită între cele două produse (depozit şi unităţi de fond astfel încât suma din depozit să fie cel puţin egală cu suma investită în unităţi de fond (Raiffeisen Prosper sau Raffeisen Benefit).
• Suma minimă este de 4.000 lei (2.000 lei într-un depozit în lei pe trei luni cu 10% dobândă şi 2.000 lei în unităţi de fond).
Banc Post
Diversitate
• Banca a lansat la sfârşitul anului trecut un produs asemănător: parte din bani în unităţi de fond, parte în depozit bancar clasic.
• „Ronsmart“ oferă posibilitatea plasării a 90% din resurse în depozit (pe şase luni) şi 10% în unităţi de fond, cu dobândă de 8% A doua variantă: 70% în depozit (pe trei luni) şi 30% în unităţi de fond, cu dobândă de 7,90%. Varianta trei: 50% în depozit pe trei luni şi 50% în unităţi de fond, cu dobândă de 10%.
• Dobânda preferenţială este obţinută dacă, pe durata depozitului, clientul nu vinde din unităţile de fond.
