Pandemia și votul prin poştă constituie provocări pentru alegerile americane

Pandemia de coronavirus nu este încă sub control, iar mersul la vot ar putea însemna o problemă majoră. Un editorial realizat pentru O Glovo scoate la iveală faptul că există o nevoie mai mare de vot prin poștă, însă Trump sabotează eforturile și există îndoieli dacă va recunoaște rezultatul.

Partidul Democrat american a inaugurat ieri, într-un format inedit, convenția care va consfinţi candidatura la președinție a tandemului Joe Biden/Kamala Harris. Pe parcursul a patru zile, în locul tradiționalei întâlniri programate în Milwaukee, Wisconsin, vor avea loc o serie de prezentări virtuale, care vor reuni nume precum Obama și Clinton, Bernie Sanders și Elizabeth Warren, John Kerry și chiar şi republicanul John Kasich, cu toţii uniţi în încercarea de a dovedi forţa necesară pentru a-l înfrunta pe Donald Trump la urne în luna noiembrie.

De la Bill Clinton, în 1992, partidul nu a mai ajuns în acest stadiu al campaniei cu un avantaj atât de mare în sondaje (în jur de zece puncte). Chiar și așa, dacă 2016 a adus o lecție, aceasta constă în surpriză. Pentru democrați, ar fi o greșeală colosală clameze, încă o dată, victoria înainte de vreme. Mai ales că acestea vor fi nişte alegeri sui generis.

Pandemia nu a adus doar noutatea convențiilor pe internet. De asemenea, a făcut ca votul la distanță să fie o necesitate, dictată de siguranţa sanitară. În 2016, 33 de milioane de americani au votat deja prin poștă, sau 24% din total. În acest an, este de așteptat ca proporția cel puţin să se dubleze. Provocarea logistică de a preda toată această corespondență în termenul legal de numărare (variabilă în funcție de stat) nu este considerată inaccesibilă. Dar a crescut datorită sabotajului implicit promovat de administrația Trump.

Votul prin poștă, o fraudă

Trump a declarat, fără dovezi, că sistemul de vot prin poştă este plin de fraude. El a încercat să păstreze compania poştală USPS, al cărei prejudiciu a însumat 4,5 miliarde de dolari în primul trimestru, în afara liniei de credit de urgență acordată din cauza pandemiei. Vinerea trecută, cu greu și-a ascuns obiectivul: „Dacă ei nu primesc banii, atunci nu poate exista vot universal prin poștă, pentru că nu sunt echipaţi”. El a numit ca şef al USPS un om de afaceri adept al lui Trump, care a redus cerințele respectare a termenelor pentru a reduce costurile. La final, Trezoreria a alocat 10 miliarde de dolari companiei, dar Camera a fost convocată în plină vacanţă de vară pentru a discuta extinderea finanțării.

Deși există resurse, volumul de voturi prin poștă stârneşte o altă îngrijorare. O mare parte din statele decisive, cum ar fi Michigan, Minnesota sau Ohio, au înlesnit regulile pentru votul prin poştă, a cărui numărare este, în mod tradițional, mult mai lentă. Care va fi reacția lui Trump dacă, la nişte alegeri strânse, rezultatul nu va fi cunoscut în noaptea de 3 noiembrie?

Va accepta o înfrângere dacă ea este confirmată abia după câteva săptămâni? Cu o țară mult mai polarizată și un președinte cu personalitatea lui Trump, confuzia din acest an ar putea depăși de departe ambiguitatea disputei dintre George W. Bush și Al Gore din anul 2000.