După ce a devenit certitudine că Alexei Navalnîi, opozantul numărul unu al preşedintelui Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, a fost otrăvit cu o substanţă chimică, Rusia şi-a otrăvit şi relaţiile cu Uniunea Europeană şi NATO, aşa cum a procedat şi cu Germania.

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a anunţat personal că „nu există nicio îndoială” că Alexei Navalnîi a fost otrăvit cu o substanţă din  grupul „Noviciok”, care afectează sistemul nervos, acesta aflându-se acum la  tratament la spitalul Charite din capitala Germaniei, Berlin fiind adus aici din Rusia, la 22 august, cu un avion privat.

Merkel a spus: „Este sigur: Alexei Navalnîi este victima unui asasinat. S-a dorit reducerea lui la tăcere.” Bineînţeles a adăugat că şi guvernul federal condamnă ferm un astfel de act.

Datele pe care le deţinea guvernul german au fost mai întâi împărtăşite cu partidele din Parlamentul Federal. Şi fără a pierde timp şi cu aliaţii din NATO şi Uniunea Europeană.  Scopul, analizând împreună să prezinte o „reacţie adecvată”. Dar, încă de la început era evident că acest lucru nu era deloc uşor, şi nu va fi nici de acum încolo, scrie Hϋrriyet.

Pentru că între Rusia şi Germania există proiectul gazoductului Nord Stream 2. Proiectul Nord Stream 2, care prevede transportul gazelor naturale în mai multe ţări membre UE, se află în etapa de finalizare.

Preşedintele SUA, Donald Trump, s-a opus acestui proiect. Iar în luna decembrie a anului trecut Trump a decis să impună sancţiuni companiilor europene care participă la acest proiect. Ca urmare a acestei decizii, unele companii au încheiat colaborarea.

Din acest motiv, ultimii 150 de km ai conductei lungi de 2 mii 360 km, care va transporta gaze naturale, conductă ce se montează între Rusia şi Germania, de la Marea Baltică şi până la Marea Mordului, încă aşteaptă.

Oricât ar spune Vladimir Putin că tronsonul care a rămas va fi finalizat cu posibilităţi proprii şi că cel mai târziu în anul 2021 gazele naturale vor ajunge în Germania, în adâncul mărilor este linişte de luni de zile.

Preşedintele SUA, Donald Trump declară că motivul pentru care se opune acestui gazoduct este creşterea dependenţei Europei de Rusia în domeniul energetic.

În schimb, Germania, şi în primul rând cancelarul Angela Merkel, şi majoritatea partidelor din Parlamentul Federal spun „De ce se amestecă SUA în treburile noastre. Noi decidem singuri ce avem de făcut.”

Mai corect, aşa spuneau până acum. Dar odată cu otrăvirea liderului opoziţiei ruse, Alexei Navalnîi, situaţia s-a schimbat.

A început să crească numărul politicienilor germani care susţin că o astfel de tentativă de asasinat este contrară pricipalelor valori şi drepturi fundamentale împărtăşite de Germania şi că pentru a nu consolida poziţia lui Putin, trebuie să se renunţe la proiectul Nord Stream 2.

Şi Partidul Liber Democrat (FDP), şi Partidul Verzilor solicită „să se vorbească pe limba pe care o înţelege” Putin şi să se oprească construcţia gazoductului Nord Stream 2. Şi unii politicieni din Uniunea Creştin-Socială (CSU), partid ce face parte din coaliţia aflată la putere, susţin ideea renunţării la construcţia gazoductului.

Iar Friedrich Merz, candidat la presedinţia Uniunii Creştin-Democrate, condusă mulţi ani de Angela Merkel, susţine „suspendarea proiectului pentru o perioadă de 2 ani de zile”.

În acelaşi timp însă, cancelarul landului Bavaria şi preşedintele CSU, Markus Söder, susţine „Continuarea proiectului”.

În această etapă şi cancelarul Merkel este de aceeaşi părere. Are motive serioase.

Aceste motive sunt legate de decizia adoptă de mult timp de Germania ca până la finele anului viitor să fie închise toate centralele nucleare. Iar centralele care folosesc cărbune să fie închise până în  2038.

Conform calculelor de până acum, după ce proiectul Nord Stream va deveni funcţional, acest gazoduct va transporta către Germania 55 de miliarde m³ de gaz natural rusesc/anual. Cantitate ce va umple golul energetic lăsat de închiderea centralelor nucleare şi a celor pe cărbune.

Bineînţeles că renunţarea la proiectul Nord Stream 2 are şi alte dimensiuni financiare.

După părerea lui Gerhard Schröder, fost cancelar german şi actual preşedintele  al Consiliului de Supraveghere a Nord Stream 2, acest proiect  aparţine 100% companiei ruse Gazprom, renunţarea la acest proiect va costa contribuabilul german 12,5 miliarde de euro.

Dar gazele naturale care vor fi achiziţionate din SUA pentru a acoperi golul din domeniul energetic vor costa consumatorii germani şi mai mult. Germania este obligată să aibă în vedere toate aceste lucruri. Pe de-o parte valorile şi drepturile fundamentale. Iar pe de altă parte, căutări pentru a depăşi această situaţie critică din domeniul energetic.

Ceea ne arată că treaba cancelarului Angela Merkel nu este deloc uşoară. Şi bineînţeles că această otravă a otrăvit şi relaţiile dintre Germania şi Rusia, precum şi relaţiile dintre UE, NATO şi Rusia.

Numai că pentru a nu ameninţa negocierile privind controlul armelor nucleare şi pentru că se află în campanie electorală, Donald Trump nu-l poate critica pe Vladimir Putin.