Timisoara: 3% primeste din cat cotizeaza
Timisorenii vireaza prin taxa „Basescu” aproape 250 de miliarde de lei la punga comuna, dar in oras se intorc numai 3,2% (opt miliarde de lei). Autoritatile locale timisorene sunt foarte nemultumite. Viceprimarul Adrian Orza spune ca bugetul total pentru investitii si reparatii echivaleaza cu suma cu care cotizeaza Timisoara prin taxa Basescu: „pana in 2003 nu am primit un leu de la Bucuresti. Anul acesta s-au alocat opt miliarde pentru o lucrare evaluata la de zece ori mai mult”, a declarat Orza. Primaria a emis obligatiuni municipale (100 mld. lei) si conteaza anul viitor pe sume suplimentare din vanzarea spatiilor comerciale. (Malin Bot, Timisoara)

Cluj: Consiliul local da, Funar ba
In baza unei hotarari a Consiliului local, pe anul 2003 s-au alocat 163 de miliarde de lei: 17 strazi sunt in lucru, cu termen-limita in acest an, iar 21 se afla in faza de lansare a licitatiilor. Un numar similar au proiectele tehnice intocmite.
In centru, Piata Mihai Viteazu, lucrarile sunt blocate. Cele 50 de miliarde de lei necesare finalizarii acestor obiective urmau sa fie obtinute in urma lansarii unei emisiuni de obligatiuni municipale, actiune prevazuta in bugetul local. Evident, Consiliul local e de alta parere. Alesii il acuza pe Gheorghe Funar de blocarea activitatii, iar primarul considera consiliul dizolvat si „asteapta” alegerile. In acest timp, investitiile bat pasul pe loc. (Ambrus BEla, Cluj-Napoca)

Iasi: Monopol pe repararea drumurilor
Anul acesta, municipalitatea a alocat 70 de miliarde de lei, bani cu care s-ar putea asfalta doar o fasie de strada cu doua benzi, lata de sapte metri si lunga de 24 de km. „Teoretic, Guvernul ar putea finanta portiunile de drumuri nationale, DN 24 si DN 28, care tranziteaza Iasiul. Aceasta regula este valabila pentru alte orase din tara, dar nu pentru Iasi”, a declarat primarul Constantin Simirad. In Iasi exista o singura societate care executa reparatii de drumuri, SC Citadin, in subordinea Consiliului local. Aceasta cunoaste o criza acuta de personal si resurse materiale, motiv pentru care asfaltarea drumurilor a inceput abia in aprilie. Activitatea Citadin a fost punctata de unele decizii controversate. Astfel, in aprilie, societatea a achizitionat 4.000 de tone de bitum (27 miliarde de lei) prin negociere directa cu rafinaria „Astra”, in contradictie cu legea achizitiilor publice. Catalin Neculau, directorul „Citadin”, a argumentat ca a ales oferta cea mai avantajoasa de pe piata. „Daca as fi ales oricare alt ofertant as fi prejudiciat bugetul local cu cel putin 800 de milioane de lei”, declara atunci Neculau. (Mihai Popa, Iasi)

Constanta: Zece ani durata de viata, promite executantul
Pana la sfarsitul anului, in orasul Constanta sunt planificate reparatii pe toate bulevardele si inca 56 de strazi. In prezent, se asfalteaza bulevardul Tomis si inca trei strazi din centrul orasului. Zilnic se toarna aproximativ 1.000 de tone de asfalt, potrivit primarului Radu Mazare. Valoarea lucrarilor este de 42 de milioane de euro, desfasurate pe o perioada de patru ani si cu zece ani durata de viata. Programul contine o finantare acordata prin intermediul antreprenorilor, societatile israeliene Roichaman Bros Infrastructures si Ashtrom Group (22 milioane de
euro). In Mamaia, costul lucrarilor este de 2,4 milioane de euro.

Brasov: Firma ramasa in cursa contesta licitatia
Nu exista licitatie adjudecata pentru lucrari la strazi. Procedurile pentru aceasta operatiune au fost demarate in iunie, dar s-a ajuns la un imens scandal. S-au prezentat doua societati: Vectra International SRL si SC RECON SA. Vectra a fost descalificata, dar licitatia a fost contestata chiar de firma ramasa in cursa, Recon. Intre timp a fost deschis si un proces in instanta, iar situatia ramane incurcata pana la pronuntarea sentintei. (Razvan Popa, Brasov)

Gorj: Plombe la jumatate de pret
S-au alocat 34 de miliarde de lei, bani folositi integral pentru plombari. S-au reparat astfel 80% din totalul drumurilor judetene. Specialistii spun insa ca in starea in care se afla drumurile, aproape toate distruse, acestea au nevoie de reparatii, ceea ce ar costa patru miliarde de lei/km, dublu fata de costul plombelor.