Voluntarii joacă un rol esențial în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, dar acțiunile lor trebuie să fie supravegheate și coordonate atent. În acest sens, autoritățile au decis ca fiecare persoană care dorește să participe la intervenții să fie înregistrată la punctul de comandă. Scopul nu este de a restricționa implicarea, ci de a asigura condiții de siguranță pentru toți cei implicați, într-un mediu marcat de pericole constante. Măsura vizează eficiența operațiunilor, dar și evitarea incidentelor. În același timp, oficialii subliniază importanța colaborării dintre instituții și populația activă voluntar.
Procedură obligatorie pentru voluntarii care intervin pe teren
Voluntarii care doresc să participe la operațiunile de salvare și refacere în zonele lovite de inundații sunt obligați să se înregistreze înainte de a intra în perimetrul afectat.
Înregistrarea se face la punctul de comandă stabilit în orașul Broșteni, una dintre cele mai grav afectate localități. Măsura permite alocarea eficientă a sarcinilor, atribuirea unor zone clare de intervenție și o evidență permanentă a celor prezenți în teren.
În plus, autoritățile pot oferi informații esențiale despre condițiile din zonele respective. Prezența echipamentelor grele și a pericolelor naturale face ca lipsa unei coordonări să devină un risc major.
„Autorităţile mulţumesc tuturor voluntarilor care au ales să se implice în sprijinirea comunităţilor afectate de inundaţii. Solidaritatea şi disponibilitatea de a oferi ajutor în astfel de momente dificile sunt un exemplu de responsabilitate civică şi de implicare autentică. Prezenţa voluntarilor în teren este un real sprijin pentru autorităţile implicate în gestionarea situaţiei.
Doar în urma acestui proces de înregistrare şi coordonare li se vor atribui zone clare de intervenţie. Această măsură este una strict preventivă, luată în contextul în care zona afectată prezintă numeroase pericole: teren instabil, curenţi de apă imprevizibili, dar şi prezenţa utilajelor de mare capacitate care intervin constant”, au transmis, vineri, oficialii Ministerului de Interne.
Voluntarii sunt considerați un sprijin real pentru instituțiile care gestionează criza din teren, conform unei declarații oficiale a Ministerului Afacerilor Interne.
Riscuri în lipsa unei intervenții coordonate
Voluntarii care intervin fără a respecta procedurile pot pune în pericol nu doar propria viață, ci și succesul operațiunilor aflate în desfășurare.
Acțiunile neautorizate pot interfera cu utilajele grele sau pot bloca accesul salvatorilor în puncte critice.
„Subliniem faptul că această măsură nu limitează participarea voluntarilor, ci are ca scop protejarea integrităţii lor fizice. De altfel, în cursul zilei de ieri, un voluntar a suferit o problemă medicală, necesitând intervenţia echipelor de salvare şi transportul de urgenţă la spital”, au precizat reprezentanții ministerului.
Informații eronate infirmate de autorități
Voluntarii au fost recent subiectul unor speculații privind interdicția de a acționa pe teren, însă aceste afirmații au fost respinse oficial de Prefectura Suceava. Instituția a explicat că nu există nicio decizie care să blocheze accesul celor care vor să se implice.
„Structurile Ministerului Afacerilor Interne (Poliţia şi Jandarmeria) acţionează strict în scopuri de sprijin şi protecţie publică, respectiv: menţinerea ordinii şi siguranţei publice, facilitarea accesului în siguranţă în zonele aglomerate sau afectate, sprijinirea echipelor de intervenţie.
Aceste structuri NU au primit şi NU pun în aplicare niciun ordin de blocare a accesului voluntarilor.
Voluntarii sunt partenerii noştri în teren. Îi respectăm şi îi susţinem. Fiecare gest de implicare contează. În aceste momente, solidaritatea este mai importantă ca oricând”, a comunicat Prefectura.
Voluntarii acționează în localitățile grav afectate din județele Suceava și Neamț, zone în care inundațiile au produs pagube semnificative.
Broșteni, în județul Suceava, se numără printre cele mai lovite localități, unde autoritățile au raportat peste 2.500 de persoane afectate. În prezent, bilanțul total nu a fost finalizat, iar intervențiile continuă. Operațiunile includ atât salvarea persoanelor, cât și refacerea infrastructurii afectate.
Alimentarea cu apă, reluată parțial la Broșteni
Voluntarii nu sunt singurii activi în zonă – și autoritățile locale continuă eforturile de redresare. Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Șoldan, a anunțat că de vineri dimineață, la ora 8, a fost reluată furnizarea apei menajere în Broșteni.
În prima etapă, apa ajunge doar în zona blocurilor unde locuiesc aproximativ 1.000 de persoane. Alimentarea este însă limitată la două intervale de câte două ore pe zi, iar apa poate fi folosită doar pentru uz menajer.
Instalația a fost alimentată cu ajutorul pompierilor de la ISU Suceava, care au lucrat toată noaptea cu cinci autospeciale pentru a umple bazinele de apă. Reparațiile la rețeaua generală sunt în desfășurare, iar autoritățile promit o revenire treptată la normalitate.
Premierul convoacă ședință de urgență în timp ce Călin Georgescu este prezent în Broșteni
Premierul Ilie Bolojan a stabilit convocarea unei ședințe extraordinare de Guvern, vineri, la ora 12.00, pentru adoptarea unor măsuri destinate sprijinirii persoanelor afectate de inundațiile din județele Suceava și Neamț.
Decizia a fost luată în paralel cu prezența lui Călin Georgescu în localitatea Broșteni, județul Suceava, unde acesta oferă sprijin direct comunității. Momentul alegerii orei ridică întrebări privind contextul, însă reprezentanții Guvernului susțin că reuniunea a fost necesară din cauza dimensiunii dezastrului.
După viiturile puternice din perioada 27–28 iulie 2025, autoritățile centrale au activat Comitetul Național pentru Situații de Urgență. Prioritatea anunțată: acordarea de sprijin financiar pentru familiile cu locuințe avariate sau pierderi umane.
Ajutoare financiare pentru case avariate și decese
Guvernul a adoptat Hotărârea CNSU nr. 22/31.07.2025, prin care stabilește nivelul sumelor acordate celor afectați de calamități.
- Familiile cu locuințe avariate în proporție de până la 75% vor primi un sprijin de 15.000 de lei (aproximativ 3.000 de euro),
- Pentru cele ale căror locuințe au fost afectate în proporție de peste 75%, dar care nu sunt complet distruse, suma crește la 25.000 de lei (puțin peste 5.000 de euro),
- În cazurile în care locuința a fost complet distrusă, se vor aloca 30.000 de lei (aproximativ 6.000 de euro),
- Pentru fiecare caz de deces, se oferă, de asemenea, 15.000 de lei.
Aceste sume sunt alocate din fonduri guvernamentale, însă mulți consideră că valoarea acestora nu reflectă gravitatea pagubelor reale produse de inundații.
Estimările din teren arată că valorile oferite de stat sunt cu mult sub necesarul real pentru reconstrucție. În zonele montane, unde materialele de construcție, transportul și manopera au costuri mai ridicate, sumele alocate nu acoperă nici lucrările minime.
Un exemplu este o familie din Broșteni, a cărei locuință a fost serios afectată de viitură. Specialiștii consultați estimează un cost de aproximativ 120.000 de lei pentru refacerea construcției, iar sprijinul de 25.000 de lei abia acoperă demolarea și materialele de început.
Birocrație în fața urgenței
Alocarea ajutoarelor se face doar după evaluarea situației de către comisiile special constituite la nivel local, prin ordine ale prefecturilor. Acest proces birocratic poate întârzia semnificativ distribuirea efectivă a fondurilor.
În paralel, oamenii rămân fără adăpost, în condiții precare, adăpostiți în corturi, în spații improvizate sau în gospodăriile rudelor.
Viitura a distrus nu doar locuințe, ci și bunuri esențiale – hrană, îmbrăcăminte, documente, echipamente de lucru, mijloace de transport. Situația generală rămâne dificilă, iar soluțiile promise se lasă așteptate.
Reacția Guvernului, între solidaritate și realitate
Premierul Ilie Bolojan a transmis un mesaj de susținere către cei afectați de fenomenele meteo extreme.
„Suntem solidari cu cetățenii noștri care au de suferit din cauza inundațiilor. Le vom rămâne alături și îi vom sprijini să depășească această încercare.
Echipele de intervenție rămân în teren cât va fi nevoie, suntem în contact permanent cu autoritățile locale pentru a oferi ajutorul de care oamenii au nevoie”, a afirmat șeful Guvernului.
În ciuda acestor declarații, multe familii reclamă că sprijinul financiar este prea mic pentru a începe reconstrucția, iar accesul la servicii de bază, precum apa potabilă, rămâne o problemă.
Tone de ajutoare alimentare, dar prea puțin sprijin financiar
În timp ce alimente și apă îmbuteliată au fost trimise masiv în zonele calamitate, autoritățile locale afirmă că necesarul s-a schimbat.
Prefectul județului Suceava a declarat că, în prezent, nu mai este nevoie de produse alimentare sau de igienă, ci de resurse financiare. Ajutoarele materiale sunt utile temporar, dar nu pot reconstrui case sau compensa pierderile definitive.
Sprijinul financiar, așa cum a fost gândit până acum, acoperă o fracțiune din valoarea totală a distrugerilor. Lipsa unei strategii coerente de reconstrucție și a unui mecanism rapid de acces la fonduri face ca viața oamenilor afectați să fie în continuare suspendată între promisiuni și realitate. Pentru mulți dintre ei, criza abia începe.
