Riscul se observă mai ales în zonele vulnerabile, cu acces limitat la apă potabilă și servicii de canalizare minime, precum focarul din Haiti, unde a provocat peste 150 de decese și există temerea că s-ar putea răspândi prin fluxurile migratorii.

Cel mai mare risc

Țara cu cel mai mare risc este Republica Dominicană, care împarte aceeași insulă cu Haiti, dar are un sistem robust pentru a detecta orice caz și a preveni răspândirea bolii, a spus Barboza, potrivit 20 Minutos.

Focarele simultane de holeră – printre care se numără cele din Siria, Liban, Pakistan și Malawi – coincid cu o capacitate limitată de producție a vaccinurilor pentru prevenirea bolii, despre care se preconizează că anul acesta va ajunge la 36 de milioane de doze.

Situația va fi mai tensionată anul viitor, întrucât dintre singurii doi producători ai acestor vaccinuri unul anunțase înainte de recentele focare că va abandona această linie de producție, decizie de la care OMS a încercat să-l descurajeze, fără succes.

Răspunsul OMS a fost să se reducă doza recomandată de la două la una și astfel să se poată controla un focar, deși perioada de imunitate ar fi redusă de la șase la 24 de luni, față de patru ani cu regimul complet.

„Din octombrie, rezerva este insuficientă”, a spus Barboza, după ce entitatea care coordonează rezervele globale ale acestui vaccin a aprobat livrarea a 5 milioane de doze către țările care au nevoie urgentă de ele, în timp ce comenzile pentru 4 milioane de doze suplimentare sunt în curs de revizuire.

Guvernul din Haiti nu a cerut vaccinuri împotriva holerei de la OMS

Expertul a subliniat că vaccinurile reprezintă un răspuns pe termen scurt la un focar de holeră, dar nu o soluție pe termen lung, care implică acordarea accesului populațiilor vulnerabile la apă potabilă și latrine.

Mai multe epidemii de pe continentul african ar putea fi controlate în ultimii ani fără a fi nevoie de vaccinuri. Situația actuală este gravă dacă se ia în calcul faptul că în ultimul an au fost înregistrate de trei ori mai multe cazuri de holeră decât în ​​ultimii cinci ani laolaltă.

În același timp, rata mortalității a crescut la 3% pentru o boală care poate fi vindecată cu săruri rehidratante și antibiotice, în cele mai grave cazuri, dar care, dacă este lăsată netratată, poate ucide în câteva ore, mai ales dacă este vorba despre copii.

Lucrurile s-ar putea înrăutăți

În condiții normale, mortalitatea cauzată de holeră este mai mică de 1%, dar în Haiti această rată a crescut vertiginos din cauza crizei de securitate și umanitare pe care o traversează țara, unde lipsa de combustibil împiedică transportul ajutoarelor pentru controlul epidemiei și al bolnavilor care au nevoie de asistenţă medicală.

Pentru Barboza, lumea intră într-o perioadă în care lucrurile s-ar putea înrăutăți odată cu sosirea uraganelor și cicloanelor în Caraibe și Asia, care, previzibil, vor provoca precipitații excesive și apă murdară şi stagnantă. Holera se transmite de obicei prin apă contaminată.

„Dacă răspândirea actuală a holerei nu este controlată, anul viitor ar putea fi mai rău”, a avertizat specialistul în controlul holerei de la OMS, după ce a insistat că schimbările climatice joacă acum un rol mult mai important în severitatea focarelor de holeră.