Lucian Croitoru consideră că România a evoluat din punct de vedere economic din 1989 încoace. În comunism, țara avea fabrici care produceau produse pe care nu le cumpăra nimeni. În anul 1989 aveam exporturi de sub 10 milioane de dolari, în prezent avem exporturi de 60 de milioane de euro.

”Sunt grupuri care traiesc mai prost decât în 1989, dar sunt foarte multe grupuri care trăiesc mult mai bine. Egalitate sau libertate, nu le poți avea pe amandoua., in sanatate sunt probleme, in educatie avem scandalul doctoratelor, situatia din justitie arata ca separatia puterilor in stat are probleme.

Avem cea mai mare creștere economica din UE. Acesta ar trebui sa fiee scopul si in continuare, dar trebuie sa ai și potential pentru asa ceva.”, declară acesta.

„Noi avem, in Romania, un capitalism dependent de stat, specific Europei Centrale si de Est.”, încheie Lucian Croitoru.

Ionut Dumitru, de la Consiliul Fiscal, spune că în general, avem tendința de a vorbi de cât de rău merg lucrurile, din cauza frustrării provocate de faptul că ne-am dorit foarte multe și nu le avem.

„Inainte de ’89, produceam mult, planificat. Cele mai multe dintre acele produse nu se vindeau. Acum producem exclusiv ce cere piața. Romania a pierdut 10 ani. Practic, abia din 1999-2000, având perspectiva integrării în UE si NATO, a existat o creștere susținută. Până atunci, făceam 2 pași înainte, 3 înapoi.”

Despre perspectivele unei noi crize economice si comparatia cu situatia din 2008:

„Față de situația din 2008, de dinainte de criza globala, sectorul privat din Romania sta mai bine, cel public, mai prost. Bugetul actual e foarte vulnerabil. Salariile din sectorul public au, acum, aceeasi pondere din PIB ca 2008: 10.5 %. Intre timp ele, ponderea a scazut spre 7%, dar, din 2015, nu ne-am putut abtine si am crescut iar ponderea. Problema e ca, spre deosebire de 2008, au scazut veniturile bugetare. Din PIB-ul actual, aproximativ 26% reprezinta taxe si impozite, fata de 40%, cat e media europeană.”, susține Ionuț Dumitru.

„Sunt în Schaeffler România de 15 ani. Înainte, am lucrat la Tractorul. Care, apropo, nu mai există acum. Pe locul fostei fabrici, s-au construit blocuri și un mall. Pentru că așa a cerut piața.”, explică Marian Bolboe, de la Schaeffler România

 

 Schaeffler a intrat pe piața locală, pe fondul declinului fabricii Rulmentul. Asemeni mie, mulți oameni care, în trecut, lucrau la uzinele tradiționale , au trecut la multinaționale. Investiția străină a compensat declinul economic în zonă. Multinaționalele au adus capital și know-how. 

 Eu și mulți colegi de-ai mei între 25 și 35 de ani am fost trimiși la specializare în Germania pentru un an și jumătate. M-am întrebat de ce ce au făcut asta, în condițiile în care puteam face training-ul și în România. Mi-am dat seama că scopul era schimbarea mentalităților noastre.”

 „În Brașov, gradul de ocupare a populației este 96%. Restul sunt probabil plecați din țară. Piața e ocupată.”

 „Două dintre problemele companiilor ar fi: mentalitatea oamenilor și lipsa de strategie a autorităților. Apoi, lipsa forței de muncă calificate e foarte importantă. Trebuie să investim în educație. Instabilitatea politică și lipsă unei coerente în acest domeniu sunt foarte importante. Dacă firmele încep să se implice în educație, în zona politică evită să se implice.”, încheie acesta.