Proiectul de lege se concentrează pe trei componente mari: o cale de obţinere a cetăţeniei pentru imigranţii ilegali, securizarea frontierelor şi reforma sistemului american de acordare a vizelor. Cea mai importantă componentă a proiectului elimină ameninţarea deportării pentru majoritatea celor 11 de milioane de imigranţi ilegali aflaţi în prezent în ţară.

Imigranţii ilegali care au intrat în SUA înainte de 11 decembrie 2011 pot aplica pentru statutul legal provizoriu – după ce plătesc o amendă de 500 de dolari şi îşi plătesc impozitele datorate până în prezent – cu condiţia ca aceştia să nu fi comis vreo infracţiune. Oferirea unei căi pentru legalizarea statutului acestor imigranţi nu este importantă doar pentru comunităţile şi familiile acestora, ci şi pentru creşterea economică a Americii, argumentează Vallejo.

Populaţia albă a Americii îmbătrâneşte şi este prognozată să scadă la sub 50% până în 2050. În acelaşi timp, populaţia hispanică se va dubla, de la 17% la 29% din totalul populaţiei. Creşterea populaţiei hispanice va proveni din copiii americani născuţi din imigranţi sau nepoţi ai imigranţilor, nu din imigranţii hispanici. Prin urmare, este imperativ ca aceşti copii să beneficieze de educaţie superioară – necesară într-o economie din ce în ce mai dependentă de informare şi tehnologie – mai ales în contextul în care ‘baby boomers’ (membrii generaţiei celei mai educate din istorie), se pensionează în masă.

Cercetările au indicat că statutul legal favorizează mobilitatea socială, în parte deoarece acesta oferă părinţilor accesul la locuri de muncă mai puţin exploatate şi mai bine plătite şi la beneficii financiare, care se vor repercuta asupra copiilor lor. Copiii, azi adulţi, ai imigranţilor care au obţinut un statut legal sub auspiciile Immigration Reform Control Act din 1986, au
niveluri mai ridicate de educaţie, câştigă mai mulţi bani şi au locuri de muncă mai bine plătite decât cei ai căror părinţi nu au reuşit să obţină un statut legal.

Pe de altă parte, deşi grupul bipartizan face bine să includă o cale spre obţinerea statutului legal, imigranţii vor trebui să aştepte până la 10 ani, şi probabil mult mai mult, pentru a putea aplica pentru cetăţenia deplină – cu condiţia ca graniţa SUA-Mexic să fie sigură. În prezent, graniţa dintre cele două state este mai sigură decât în orice moment din istorie, iar imigraţia ilegală din Mexic este redusă la zero, în urma concursului unor factori ce ţin de ambele părţi ale graniţei. Dacă în SUA Marea Recesiune a slăbit cererea pentru lucrători necalificaţi, creşterea economică şi diversificarea oportunităţilor educaţionale din Mexic i-au făcut pe mulţi dintre cei care ar fi plecat în urmă cu 10 ani să rămână.

Ultima prevedere majoră a proiectului de lege urmăreşte revizuirea categoriilor sub care imigranţii pot beneficia de vize de intrare în SUA, cu accent pus pe vizele pentru lucrători, mai degrabă decât cele care au la bază legăturile de familie. Deşi politicienii sunt într-o majoritate covârşitoare de acord cu alocarea mai multor vize pentru lucrătorii cu calificări superioare din STEM (ştiinţă, tehnologie, inginerie şi matematică), ei trebuie să se asigure că alocă suficiente vize pentru a suplini cererea economiei pentru lucrătorii cu salarii mici, în special în perioadele de creştere economică. AGERPRES