Ochelarii care par obișnuiți, dar pot filma. Ce s-a descoperit în dispozitivele Meta: sunt un pericol pentru femei

Grupul german pentru drepturi digitale HateAid a depus o plângere penală împotriva Meta, Ray-Ban, Oakley și a mai multor comercianți de ochelari, sesizând Oficiul Central pentru Combaterea Criminalității pe Internet din Germania. Organizația solicită interzicerea comercializării ochelarilor inteligenți Ray-Ban Meta Wayfarer, care integrează funcții de inteligență artificială și camere video.

Ochelarii Meta au o cameră, dar cât de ușor poate fi observată

HateAid susține că dispozitivele ridică probleme legate de respectarea legislației germane privind telecomunicațiile, serviciile digitale și protecția datelor. Organizația consideră că ochelarii pot fi dificil de deosebit de modelele obișnuite, ceea ce ar putea face mai puțin evident pentru persoanele din jur că sunt fotografiate sau filmate.

Potrivit grupului, ochelarii Ray-Ban Meta AI sunt „indistinși” de ochelarii obișnuiți. În Germania, unde aproximativ 41 de milioane de persoane poartă ochelari, HateAid avertizează că această caracteristică ar putea favoriza „violență digitală bazată pe imagini” și ar putea „deghiza o tehnologie de supraveghere deosebit de discretă într-un obiect de zi cu zi”.

Reguli diferite pentru fotografierea în spațiul public

Controversa apare și pe fondul diferențelor dintre legislațiile europene referitoare la fotografierea și filmarea persoanelor în spații publice. Germania are reguli mai stricte decât alte state membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește imaginile cu persoane realizate fără consimțământ.

Fotografierea și filmarea priveliștilor panoramice și a evenimentelor publice sunt permise, însă fotografierea sau filmarea persoanelor fără acordul prealabil nu este permisă în aceleași condiții. În alte state europene, trecătorii pot fi fotografiați sau filmați în spații publice, atât timp cât materialele nu sunt folosite în scopuri rău intenționate, comerciale sau pentru activități de aplicare a legii.

Diferențele legislative dintre statele membre au alimentat de-a lungul timpului dezbaterile despre modul în care sunt aplicate regulile privind protecția datelor în Uniunea Europeană. Dispozitivele purtabile dotate cu camere și funcții de inteligență artificială adaugă o nouă dimensiune acestei dispute.

Pentru HateAid, problema nu se limitează la existența unei camere într-un dispozitiv purtat zilnic, ci privește și dificultatea de a identifica rapid faptul că dispozitivul înregistrează imagini sau sunete. Ochelarii au deja un LED alb care clipește atunci când utilizatorul face fotografii sau filmează, însă organizația consideră că sunt necesare măsuri suplimentare pentru ca funcția de înregistrare să fie mai ușor de observat.

Ce solicită HateAid

Petiția asociată plângerii cere, ca primă măsură, interzicerea completă a vânzării ochelarilor Ray-Ban Meta AI în Germania. O asemenea măsură ar putea fi adoptată după o evaluare juridică privind compatibilitatea dispozitivelor cu legislația germană aplicabilă.

A doua solicitare vizează siguranța prin proiectare și presupune ca ochelarii să fie „clar identificabili”. HateAid propune, printre alte măsuri, utilizarea unei codificări prin culori pentru camerele integrate în dispozitive.

Ochelarii dispun deja de un indicator luminos care semnalează realizarea unei fotografii sau a unei filmări. Organizația consideră însă că identificarea funcției de înregistrare trebuie să fie suficient de clară pentru persoanele aflate în apropierea utilizatorului.

A treia solicitare se referă la sprijinul acordat persoanelor afectate de utilizarea abuzivă a tehnologiei. Potrivit grupului, persoanele ale căror drepturi sunt încălcate nu ar trebui să fie nevoite să gestioneze singure situațiile de acest tip, iar problemele țin și de modul în care sunt aplicate regulile existente.

Violența digitală și riscurile pentru femei

HateAid își leagă demersul de creșterea violenței digitale, despre care susține că afectează în mod frecvent femeile. Organizația indică riscurile asociate utilizării imaginilor, precum și dezvoltarea unor tehnologii bazate pe inteligență artificială și deepfake-uri, care pot amplifica amenințările la adresa vieții private și a securității.

Datele din anii anteriori indică, totodată, existența unor dificultăți mai vechi legate de raportarea abuzurilor, aplicarea legii și informarea publicului cu privire la drepturile disponibile. Aceste probleme existau înainte de apariția dispozitivelor inteligente purtabile și a funcțiilor de inteligență artificială integrate în astfel de produse.

În 2024, Germania, Franța și Suedia au raportat cele mai accentuate creșteri ale violenței sexuale și ale infracțiunilor de viol înregistrate. În Germania, 30% dintre femei declară că au fost victime ale violenței psihologice din partea unui partener, 32% raportează hărțuire sexuală la locul de muncă, iar 14% afirmă că au fost victime ale urmăririi.

Raportarea abuzurilor online rămâne, de asemenea, limitată. Potrivit unui raport publicat în 2025 de Economist Intelligence Unit, doar una din patru femei raportează abuzurile online, doar 14% ajung să le sesizeze organelor de drept, iar 78% nu cunosc opțiunile disponibile pentru combaterea hărțuirii online, a doxing-ului și a uzurpării de identitate.

Datele invocate de organizație plasează astfel disputa privind ochelarii inteligenți Meta într-o problemă mai largă legată de protecția vieții private și de utilizarea tehnologiei pentru abuz. Plângerea depusă în Germania vizează atât comercializarea dispozitivului, cât și modul în care caracteristicile sale pot fi identificate de persoanele aflate în apropierea utilizatorului.