Alimentele procesate continuă să domine industria alimentară într-un ritm uluitor. O evaluare recentă efectuată de Access to Nutrition Initiative a constatat că aproximativ 70% din produsele alimentare vândute în Statele Unite sunt nesănătoase, arată o analiză publicată de Salon.com.

Cercetări recente de la Institutul de Știință al Rețelei de la Universitatea Northeastern au indicat că 73% din aprovizionarea cu alimente din SUA este ultraprocesată.

Strămoșii noștri erau experți în procesarea alimentelor

Nu mai este un secret pentru nimeni că strămoșii noștri erau experți în procesarea alimentelor. Au fermentat pentru a crea alcool și produse lactate. Au măcinat și au copt pentru a face pâine și paste. Apoi au conservat pentru a se bucura de carne și fructe de mare sărate. Astfel de tehnici le-au permis oamenilor ”să supraviețuiască iernilor reci sau anilor de războaie și foamete”, potrivit BBC.

Prepararea termică a alimentelor introduce noi arome și le face mai digerabile. Fermentarea ajută la introducerea unor noi nutrienți (gândiți-vă la kimchi și varza murată, care sunt bogate în probiotice).

Pasteurizarea, murarea sau saramura cresc durata de valabilitate a alimentelor, care pot fi savurate pe perioade mai lungi de timp. Lucrurile au luat o întorsătură în secolul al XVIII-lea, când John Montagu, al patrulea Conte de Sandwich – inventatorul produsului pe care azi îl mâncăm – a fabricat propria apă carbogazoasă, cu ajutorul chimistului Joseph Priestley.

Apa era făcută special pentru Marina britanică, care a pornit în călătorii pe mare cu provizii limitate de hrană proaspătă și apă. Apa proaspătă putea fi păstrată doar câteva luni, înainte de a deveni prea periculoasă pentru a fi băută. Așa că apa carbogazoasă a fost cea mai bună și cea mai sigură opțiune.

Priestley a produs un vas cu „apă impregnată cu aer fix (dioxid de carbon)”, scria el într-un pamflet din 1772. Credea, de asemenea, că băutura creată de el ar putea preveni scorbutul.

Băutura, „tonic ideal pentru creier”

Apa carbogazoasă nu a reușit să facă asta, dar a inspirat crearea apei medicamentoase sau a apei tonice, infuzate cu chinină, din scoarța arborelui de chinină. Aceasta a inspirat în cele din urmă crearea unor băuturi numite  „cola”, cu  cofeină, în anii 1890, care erau folosite ca digestive. Produsă din nuci de cola și frunze de coca, la sfârșitul secolului al XIX-lea

Rețeta modernă a Coca-Cola este exact inversul, având în vedere că este plină de zahăr, arome naturale și numeroase substanțe chimice sintetice. La jumătatea anilor 1900, al Doilea Război Mondial, cursa spațială și un ritm general mai rapid de viață au dus la procesarea alimentelor, așa cum o cunoaștem astăzi. Clasa de mijloc a crescut, ceea ce a dus la o nevoie mai mare de mese rapide.

Aceste tehnici continuă să fie răspândite în industria alimentară actuală

Așa au început uscarea prin pulverizare, evaporarea, liofilizarea și utilizarea conservanților, toate acestea  făcând ambalarea și conservarea alimentelor mult mai ușoară. Apoi au apărut îndulcitorii și coloranții artificiali care au ajutat alimentele să aibă gust și să arate mai bine.

”Cuptorul, cuptorul cu microunde, blenderul și alte aparate au oferit o modalitate ușoară de a pregăti rapid aceste mese. Fabricile și tehnicile de producție în masă au făcut posibilă producerea și ambalarea rapidă a alimentelor”, a explicat Automated Process Equipment Corporation (AEPC). „Aceste evoluții au deschis calea pentru alimente populare, la nivel global, cum ar fi mâncăruri congelate, supe cu tăiței instant, amestecuri pentru copt și multe altele.”

Aceste tehnici continuă să fie răspândite în industria alimentară actuală. Noile tehnologii și inovațiile științifice au permis, de asemenea, ca alimentele să fie modificate în moduri greu de imaginat înainte – amestecurile de substanțe chimice pot acum să arate, să aibă gust și să se simtă ca o hrană adevărată. Da, sunt alimente procesate, dar nu înseamnă că trebuie eliminate complet din dietă. Un echilibru și moderația sunt cheia tuturor lucrurilor.