Celelalte țări sunt vulnerabile la efectele războiului, dezastrelor naturale și disputelor comerciale asupra aprovizionării cu alimente.

Studiul, publicat în Nature Food, a investigat cât de bine și-ar putea hrăni fiecare țară populațiile în șapte grupe de alimente: fructe, legume, lactate, pește, carne, proteine ​​​​pe bază de plante și alimente de bază cu amidon.

La nivel mondial, studiul a constatat că 65% dintre țări produceau în exces carne și lactate, în comparație cu nevoile alimentare ale populației lor, arată Science Focus BBC.

Singura țară care se poate lăuda cu o autosuficiență totală privind alimentele

De asemenea, s-a constatat că Guyana, situată în America de Sud, este singura țară care se poate lăuda cu o autosuficiență totală, urmată de China și Vietnam, fiind țări capabile să producă suficientă hrană în șase din șapte grupe de alimente.

Doar una din șapte dintre țările testate au fost considerate autosuficiente în cinci sau mai multe categorii.

”Autosuficiența scăzută nu este ceva automat rău”, a declarat Dr. Jonas Stehl, cercetător la Göttingen și primul autor al studiului, pentru BBC Science Focus. „Există motive valide și adesea benefice pentru care o țară ar putea să nu producă majoritatea alimentelor de care are nevoie”, a subliniat el.

De exemplu, o țară ar putea să nu aibă suficientă ploaie, sol de bună calitate sau temperaturi stabile pentru a crește suficientă hrană pentru populația sa.

Stehl a spus că ar putea fi rentabil pentru unele țări să importe alimente din regiuni care le pot produce.

„Cu toate acestea, nivelurile scăzute de autosuficiență pot reduce capacitatea unei țări de a răspunde la șocurile bruște ale aprovizionării cu alimente, la nivel mondial, cum ar fi secetele, războaiele sau interdicțiile de export”, a spus el.

Câte alimennte a produs fiecare țară

O echipă de la Universitatea din Göttingen, Germania și Universitatea din Edinburgh, Marea Britanie, a măsurat câte alimente a produs fiecare țară.

Apoi au comparat acest lucru cu ceea ce era necesar pentru a satisface cerințele nutriționale ale cetățenilor lor, conform dietei Livewell World Wildlife Fund.

Dieta Livewell se descrie ca fiind „o dietă flexibilă, care implică reechilibrarea consumului de proteine, ​​față de plante, mai multe legume, leguminoase și cereale integrale și mai puține alimente bogate în grăsimi, sare și zahăr”.

Dezbaterile despre avantajele autosuficienței au crescut în urma pandemiei de COVID-19 sau la începutul războiului Rusia-Ucraina, când instabilitatea a perturbat aprovizionarea fiabilă cu alimente către țările importatoare.

Stehl a adăugat că „reapariția interesului” pentru autosuficiența alimentară națională ar putea reflecta, de asemenea, schimbări politice mai ample, „inclusiv creșterea naționalismului și dorința unora de a reduce dependența de țări străine”.

Stehl a spus: „Construirea lanțurilor de aprovizionare cu alimente rezistente este imperativă pentru asigurarea sănătății publice”.