Băncile centrale se întrec să lanseze monede digitale, pentru a nu rămâne în urmă într-o industrie despre care se estimează că va ajunge la un volum de tranzacții de 213 miliarde de dolari până în 2030.
În acest articol publicat de talkmarkets, veți afla de ce țările lansează CDBC-uri, de ce e-CNY din China este lider, dar și provocările cu care se confruntă băncile centrale în căutarea transformării digitale.
Băncile centrale din toată lumea se întrec să lanseze monede digitale
O monedă digitală a unei bănci centrale sau „CDBC” este o formă digitală a monedei legale a unei națiuni suverane. Cel mai adesea, acestea sunt criptomonede bazate pe blockchain, emise și controlate de guverne sau autorități centrale. Spre deosebire de criptomonedele descentralizate, o monedă digitală emisă de guvern este un mijloc legal de plată și poate fi utilizată pentru plăți de bunuri sau servicii.
Conceptul de CDBC este, încă, relativ nou și foarte puține națiuni au lansat efectiv acest nou stil de monedă digitală. Majoritatea țărilor încă dezvoltă, testează și pilotează monede digitale, dar este probabil ca acestea să fie implementate oficial cu o viteză mai mare în următorii ani.
Majoritatea se vor baza pe un sistem cu două niveluri, în care banca centrală a unei țări emite monedele, iar băncile comerciale sunt responsabile de distribuție. CBDC-urile se bazează pe tehnologia blockchain pentru a oferi decontări instantanee 24 de ore din 24, în timp ce contractele inteligente permit niveluri mai profunde de automatizare financiară.
Motive pentru adoptarea monedelor digitale
O mare atracție pentru guverne este trasabilitatea și istoricul tranzacțiilor înregistrate într-o rețea blockchain. Aceasta oferă o trasabilitate completă pentru „numerarul digital”, în comparație cu bancnotele și monedele tradiționale, care nu sunt trasabile.
Controlul centralizat este un factor semnificativ în distincția dintre monede digitale și criptomonedele tradiționale. Criptomonedele descentralizate, cum ar fi Bitcoin, sunt aproape imposibil de controlat și reglementat de guverne și bănci centrale.
În schimb, CDBC-urile rulează pe un blockchain, asupra căruia guvernele mențin controlul centralizat, permițându-le să gestioneze accesul, aprovizionarea și implementarea tehnică.
Politica monetară
Deși criptomonedele precum stablecoin-urile ajută la modernizarea infrastructurilor de plăți, pentru băncile centrale, acest lucru duce la o pierdere a controlului. Introducerea CBDC-urilor oferă o soluție eficientă, permițând în același timp autorităților de reglementare să mențină controlul asupra politicii monetare. Înseamnă că națiunile pot păstra controlul direct asupra masei monetare și a datelor de plată, ceea ce este esențial pentru menținerea eficientă a economiei unei țări.
Modernizarea sistemului de plăți
Infrastructurile bancare tradiționale sunt adesea învechite, scumpe și lente. Având în vedere că piața plăților transfrontaliere ar urma să depășească 250 de miliarde de dolari până în 2027, băncile centrale trebuie să se adapteze la vremuri. CBDC-urile reprezintă soluția modernă, de mare viteză, care permite monedelor naționale să țină pasul cu cerințele digitale în rapidă evoluție.
Concurența geopolitică
Influența politică la nivel global se bazează în mare măsură pe poziția economică a unei țări. Relațiile comerciale sunt construite pe puterea monedei unei națiuni, cea mai importantă fiind dolarul american, „moneda de rezervă” mondială, care stă la baza comerțului internațional. „Yuanul digital” al Chinei este un semnal de avertisment pentru dolarul american și euro.
Amenințarea criptomonedelor
Majoritatea guvernelor vede criptomonedele descentralizate drept o amenințare, decât un progres modern. Dacă cetățenii trec la utilizarea acestor monede digitale pentru plăți și finanțe, băncile centrale vor începe să-și piardă mare parte din controlul asupra politicii monetare. Există un sprijin semnificativ pentru monedele digitale și, în loc să lupte împotriva criptomonedelor, guvernele încearcă să introducă propriile monede ca răspuns la cerere.
Incluziune financiară
Aproximativ 1,7 miliarde de adulți din întreaga lume rămân nebancarizați, inclusiv 5,4% din gospodăriile americane. Monedele digitale oferă acces direct la banii băncii centrale fără a fi nevoie de infrastructură bancară tradițională. Bariera de intrare mai mică oferă CBDC-urilor potențialul de a stimula incluziunea financiară pentru populațiile nebancarizate, chiar și în zone îndepărtate.
Mai jos veți găsi țările care au lansat deja CDBC-uri și modul în care aceste încercări au fost primite în țări precum China și Nigeria.
e-CNY (China)
Yuanul digital chinezesc (e-CNY) este cel mai bun exemplu de lansare a unei CBDC. A fost implementat în 2020 în 29 de orașe, iar acum există peste 261 de milioane de portofele electronice în CNY.
Adoptarea în rândul comercianților locali este încă limitată, deși a fost implementat în sistemele de transport public din orașe mari precum Beijing. În plus, a fost una dintre cele trei metode de plată acceptate în timpul Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing din 2022.
Acest lucru a contribuit, în parte, la creșterea volumului cumulat al tranzacțiilor la peste 7,3 miliarde de dolari până în 2024, conform datelor de la Institutul de Cercetare a Monedei Digitale.
eNaira (Nigeria)
În octombrie 2021, Nigeria a lansat eNaira, versiunea digitală a monedei nigeriene. A fost lansată pentru a moderniza sistemul de plăți al țării, a reduce costurile tranzacțiilor și a îmbunătăți politica monetară. Până în 2025, existau 18,31 miliarde de naira (11,4 milioane de dolari) în circulație, ceea ce reprezintă doar 0,37% din circulația totală a monedei. Deși există peste 282 de mii de utilizatori înregistrați, 98,5% din portofele rămân inactive.
Provocări și preocupări
Deși monedele digitale digitale (CDBC) par a fi viitorul monedelor naționale, introducerea acestei tehnologii vine cu mai multe provocări și preocupări:
Cerințe de scalare: CBDC-urile trebuie să poată gestiona milioane de tranzacții pentru a funcționa eficient într-o economie. Tehnologia Blockchain este încă în curs de dezvoltare pentru a gestiona aceste cerințe cu latență zero.
Interoperabilitate a infrastructurii: Monedele digitale trebuie să se integreze cu sistemele de plată și monedele tradiționale. Este puțin probabil ca CBDC-urile să înlocuiască mijloacele de plată legale actuale pe termen scurt și mediu.
Legislație: Autoritățile de reglementare învață cum să implementeze noi cadre pentru a guverna activele digitale. Aceasta rămâne o provocare continuă, deoarece tehnologia se dezvoltă rapid, schimbând constant obiectivele pentru legislatori și utilizatori.
