Energia și agricultura sunt cele două sectoare prioritare ale României, așa cum au anunțat, la începutul anului, autoritățile autohtone. Sectorul agricol a reușit să aducă un aport substanțial creșterii PIB, însă sectorul energetic a avut parte de mai multe șocuri din partea autorităților. După noile taxe introduse în luna februarie a urmat reducerea schemei de sprijin pentru energia verde, iar acum a venit și taxa pe construcții speciale.

Toate acestea nu i-au oprit pe guvernanți să anunțe, în luna iulie, pentru 2013, investiții de minimum 10 mld. euro și 50.000 de noi locuri de muncă. Acum, cu câteva zile înainte de sfârșitul anului, se poate observa că țintele nu doar că nu au fost atinse, dar au fost de-a dreptul fabulații.

Mare parte din neîndeplinirea țintelor a fost cauzată de indecizia clasei politice, atitudine care a continuat și acum, prin neadoptarea Legii minelor.  Analiștii susțin că sectorul minier și cel energetic sunt blocate după decizia de respingere a Legii minelor de către deputați. Ionel Blănculescu, analist și consilier al premierului Victor Ponta, a explicat că decizia a fost primită prost de jucătorii de pe piața energetică și că speră ca, la începutul anului viitor, aleșii să revină asupra deciziei.

Legea nu a trecut chiar dacă preşedintele Comisiei pentru industrie și servicii, Iulian Iancu, a explicat, înainte de votul final, că „elementele de noutate absolută“ prevăzute în proiectul de modificare a legii sunt cele legate de faptul că nicio exploatare din România nu va putea să înceapă fără ca înainte statul român să facă public acest lucru în toate etapele şi fără ca să se organizeze o licitaţie în modul cel mai transparent cu putinţă, impunând toate criteriile necesare, după ce a luat de la populaţie toate observaţiile privind exploatarea respectivă.

„Legea cuprinde elemente importante“

Ionel Blănculescu a explicat că decizia luată de deputați a fost primită cu părere de rău și de jucătorii de pe piața energetică. „Am participat zilele acestea la mai multe activități, discuții, la care au fost prezenți și reprezentanți din domeniul energetic. Am discutat cu ei și mi-au spus că această lege cuprindea elemente importante și în ceea ce privește activitatea lor“. În opinia acestuia, parlamentarii trebuie să revină asupra cadrului legal și să reglementeze sectorul energetic, la începutul anului viitor. „Votul a fost preponderent pentru. Este o lege  necesară. Avantajele acesteia sunt extrem de evidente pentru cei care doresc să vadă principiile care au fost clar delimitate de lege, ca de exemplu – cel al transparenței. Un alt principiu esențial și benefic pentru statul român și care este stipulat în lege, se referă la  dreptul de preempțiune a statului asupra producției exploatate“, a explicat Blănculescu.

Potrivit acestuia, legea elimină chiar și clauzele de confidențialitate, creează cadru pentru o atenție sporită la tot ce înseamnă protecția mediului, iar cadrul legal, în forma care a fost supusă la vot, oferea un sprijin clar dezvoltării industriei. „Aștept efectiv să se deslușească această sincopă procedurală. Ceea ce spun eu este că această lege a căzut din punct de vedere procedural, dar că Parlamentul o agreează și că probabil este necesară o revenire a ei la începutul sesiunii parlamentare, la începutul anului viitor“, a adăugat Blănculescu.

Iancu: Legea responsabilizează pe toată lumea

Chiar înainte de vot, șeful Comisiei pentru industrie și servicii era foarte optimist și a explicat că noua lege va ajuta investitorii și va proteja populația legat de riscurile de mediu.

„Statul este obligat, prin Legea minelor, să străbată toate fazele privind protecţia sitului arheologic. De asemenea, statul este obligat să se asigure că tehnologia despre care se vorbeşte  nu afectează mediul, nu afectează populaţia şi nu pune în pericol viitorul unor comunităţi sau viitorul unor regiuni întregi“, a explicat Iancu. Întrebat de presă, recent, ce se va întâmpla cu proiectul minier de la Roşia Montană în condiţiile noilor prevederi ale Legii minelor, Iancu a răspuns că toate proiectele de acest gen, care au generat suspiciuni foarte mari, vor avea un foarte mare suport de protecţie din partea populaţiei. „Românii au fost foarte îngrijorați de faptul că o tehnologie anume ar putea să fie promovată în ciuda opoziţiei şi rezervelor pe care le are populaţia. Autorităţile române, în mod special Ministerul Mediului, dar şi Ministerul Culturii, Ministerul Dezvoltării, sunt obligate să ţină seama de articolele din această lege şi să nu treacă mai departe dacă nu sunt stipulate expres aceste prevederi din lege“, a mai spus Iancu, înainte de votul final.

Investitorii vor să vină în România, dar se tem

Reindustrializarea României este a doua şansă a ţării noastre de a se dezvolta economic şi de a atrage investiţii, a spus recent Ionel Blănculescu, la o conferinţă de profil. „Reindustrializarea este a doua şansă a ţării noastre şi vedem că, încetul cu încetul, se trece de la dezbateri la practică“, a spus el, menţionând că în această perioadă va asista o companie industrială din Turcia să implementeze o investiţie de 56 de milioane de euro în ţara noastră.
Blănculescu a afirmat că România are în plan înfiinţarea unui fond suveran de investiţii, în special în sectorul energetic, unde ţara noastră şi-a propus să devină un hub, urmând ca, pe acest pilon, să atragă şi alte axe de dezvoltare, în special în zona industrială. „Lupta pentru resursele naţionale, minerale, primare e evidentă, la fel şi radicalismul şi extremismul străzii, care tinde să devină periculos în România. Am văzut cum, după asedierea Avocatului Poporului, o lege a picat în Parlament, deşi era aşteptată de toată industria“, a arătat Blănculescu, referindu-se la Legea minelor.

El a amintit că în România s-au închis până acum 580 de mine şi a povestit cum, la o conferinţă internaţională unde toată lumea prezenta strategii de deschide a minelor, partea română a fost nevoită să vorbească despre managementul închiderilor de mine. Un alt punct important de pe agenda anului viitor este renegocierea redevențelor plătite de companiile petroliere.

„Unele voci ale străzii spuneau că redevenţele ar trebui triplate, ceea ce ar înseamna închiderea totală a investiţiilor în România şi aruncarea lor în derizoriu. E total împotriva logicii economice“, a completat analistul economic.

Industria extractivă, sufocată de taxe

Suntem o țară scumpă în ceea ce privește taxele percepute celor care fac minerit în România, dar o țară săracă atunci când vine vorba de investițiile aflate în derulare în domeniul industriei extractive.

România se află în topul țărilor care percep redevențe mari ce sperie potențialii investori și chiar îi alungă pe cei care s-au stabilit deja aici, pentru că în România se practică „foamea de bani“, este de părere avocatul Laurențiu Pachiu. „Ce se întâmplă acum în România este legat de foamea de bani a statului român, care se află într-o criză economică și financiară. În materie fiscală, totdeauna în statele civilizate, atunci când s-a instituit un nou impozit, s-a făcut analiza aplicării lui pentru a vedea dacă nu afectează vreo activitate economică. Trebuie mare atenție atunci când se va umbla la nivelul redevențelor“, a explicat Pachiu. Fostul director al Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, Laurențiu Bogatu, a explicat că nicăieri în lume sau în țările UE nu se aplică taxe și redevențe așa de mari și așa de multe ca în România. „În toată lumea nu se aplică taxă pe suprafața perimetrului de exploatare ca venit la bugetele de stat, deoarece ar fi dublă impozitare pe aceeași suprafață de teren. În ceea ce privește redevențele, în țările UE  (Austria, Luxemburg, Norvegia) nu se percep, iar în celelalte sunt mult mai reduse“, a relevat Bogatu.

Potrivit datelor ANRM, la bugetul statului, în 2012, a fost colectată în urma desfăşurării activităţilor miniere, din redevenţe şi tarife miniere şi petroliere, o sumă totală de 1,42 miliarde de lei, în creştere cu 90,8 milioane de lei faţă de nivelul înregistrat în anul precedent.

Lupta pentru resursele naţionale, minerale, primare e evidentă, la fel şi radicalismul şi extremismul străzii, care tinde să devină periculos în România. Am văzut cum, după asedierea Avocatului Poporului, o lege a picat în Parlament, deşi era aşteptată de toată industria.
Ionel Blănculescu, analist financiar

Este cel mai rău lucru care i se putea întâmpla României. Acum, dintre toate companiile pe care le reprezentăm, nimeni nu mai vine în România din cauza acestei povești.
Corina Hebestreit, director Euromines