Noua autostradă Timişoara – Belgrad face parte dintr-un proiect mai amplu: ea ar urma să lege Timişoara de Belgrad şi de aici până în Italia. Noul proiect de infrastructură aparţine de coridorul european XI.
50 de km prin România
Conform proiectului, autostrada ar pleca din Timişoara, prin Vârşeţ, Belgrad, Cacak, apoi prin Podgorica şi Bar, ajungând deci în Muntenegru, de unde se poate asigura o legătură către Bari, în Italia. La finalizare, noua autostradă va avea în jur de 600 de kilometri. Teoretic, aproximativ  50 de kilometri din noul drum se vor găsi pe teritoriul României, urmând să asigure legătura între graniţa cu Serbia şi Timişoara, respectiv cu Coridorul IV European, care include şi autostrada Arad – Timişoara. Alţi 400 de kilometri vor reprezenta autostrada de pe teritoriul Serbiei, urmând ca în Muntenegru aceasta să străbată aproximativ 160 de kilometri.

În timp ce noi încercăm să găsim bani pentru acest nou proiect, sârbii lucrează deja la coridorul XI, la un tronson de autostradă pe care președintele Boris Tadic tocmai l-a inspectat de curând. Dat fiind faptul că pentru prima dată această bucată care se duce spre granița cu Serbia apare pe o hartă a autostrăzilor, înseamnă că autoriățile încep să aibă interes și planuri pentru acest tronson.

Porțiunea Belgrad – Cacak este împărțită în 4 segmente: Belgrad-Obrenovac (25 km), Obrenovac-Ub (27 km), Lajkovac-Ljig (25 km) și Ljig-Cacak (50 km).

Coridorul XI va fi conectat la Coridorul X, care leagă Muntenegru de Bosnia-Herzegovina.
Alexandru Nazare: ”România a obținut dublarea rețelei rutiere TEN-T pe teritoriul național"

Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Alexandru Nazare, a participat la Bruxelles la întrunirea Consiliului pentru Transport, Telecomunicații și Energie al Uniunii Europene. Agenda întrevederii a cuprins temele cele mai importante pentru spațiul de transport european. În deschidere a fost discutată revizuirea Rețelei Trans-europene de Transport TEN-T, restul întrunirii urmând a dezbate aspecte ce privesc piaţa de servicii aeriene și aeroportuare precum și evenimente recente cu impact asupra siguranței navigației maritime.

În continuarea demersurilor Ministerului Transporturilor și Infrastructurii de creștere a ariei de acoperire în România a rețelelor centrală și globală ale TEN-T, a fost convenită în ședința de lucru cu Vicepreședintele Comisiei Europene, comisarul Siim Kallas, extinderea acestora din urmă pentru a acoperi principalele artere rutiere și feroviare ce traversează teritoriul României. În speță, a fost acceptată de către Comisie includerea în noua rețea TEN-T a  traseului Timișoara-Sebeș-Turda-Târgu-Mureș-Iași-Ungheni, a rutei Calafat-Craiova-Alexandria-București, ambele atât în componenta rutieră cât și feroviară. Nu în cele din urmă, s-a acceptat de către Comisie și includerea rutelor Borș-Turda și  Constanța-Tulcea-Brăila-Galați în rețeaua globală și a Canalului Dunăre-București în rețeaua centrală.

Lungimea totală a rețelelor TEN-T din România se dublează în ceea ce privește modul de transport rutier și crește cu peste 40% pe modul feroviar. În opinia Ministrului Transporturilor și Infrastructurii, ”accesul la finanțare va fi simplificat, iar finanțarea europeană disponibilă pentru proiectele acestea, identificate de acum ca fiind prioritare, va crește substanțial, la fel interesul și încrederea finanțatorilor privați și internaționali. Investițiile pe care astfel le prefigurăm în infrastructură vor duce la scăderea costurilor pentru transportatori, vor crește potențialul de dezvoltare regională prin costuri mai mici și o economie mai competitivă”.