Se gândește cineva atunci când aude de jocuri electronice (slot machines) că este vorba de una dintre cele mai mari industrii locale în privința numărului de angajați? Probabil că nu. Dar că același sector economic, cu toate ramurile sale, alimentează bugetul statului cu sute de milioane de euro în fiecare an?

Cu atât mai puțin. Știați că rata de return, adică ponderea banilor care se întorc către jucători în totalul pariurilor, este de până la 96%, ceea ce înseamnă că locatia dedicată acestei activități râmâne cu aproximativ 4% din banii care se pariază? Nimeni nici măcar nu ar crede asta. Și totuși, sunt lucruri reale.

Industria jocurilor de noroc electronice înseamnă, de la faza de proiectare și construcție a aparatelor și până la operarea lor, peste 25.000 de angajați (mai mult decât în construcția de drumuri sau turism) și un număr mai mare în activitatea de exploatare, în jur de 71.000 de aparate omologate și aproape 300 de milioane de euro taxe și impozite plătite către stat în 2017, după cum arată datele Romslot, una dintre organizațiile reprezentantive din domeniu.

În ultimii ani, în piață având aceleași condiții de organizare și funcționare, sunt prezente locații dedicate jocurilor de noroc de tip slot machine ale unor firme mici și mijlocii, dezvoltate exclusiv cu capital românesc, nu doar cele ale companiilor mari, cu tradiție în întreaga lume.

Chiar dacă pare greu de înțeles în amănunt care este specificul acestei industrii, aprofundarea cadrului legislativ conduce clar către concluzia: domeniu strict procedurat. În plus, industria încearcă să se autoreglementeze.

 

Implicare socială. Participantii la jocuri de noroc sunt „catalogati” foarte ușor ca fiind de o anumită calitate umană

 

În ultimii ani, Asociația Organizatorilor de Sloturi (ROMSLOT), care adună mai multe nume importante din domeniu, a reușit să ducă industria și în zona implicării sociale și a comunicării cu administrațiile și instituțiile locale.

Noua filosofie se centrează pe recunoașterea directă a faptului că industria jocurilor de norc nu are o reputație prea bună, având în vedere și că jucătorii sunt de multe ori priviți, în România și nu doar la noi, ca oameni cu apucături "urâte". Totuși, statisticile și concluziile studiilor arată, încă o dată, că este vorba despre un simplu mit.

Majoritatea participanților la jocuri de noroc vin în săli pentru distracție sau pentru socializare și doar o foarte mică parte dintre ei ar fi dispuși să consume pe jocuri alte sume decât cele excedentare.

Mai nou, asociația încearcă să îmbunătățească și comportamentul clienților în afara sălilor de joc, deși aceasta nu este sarcina operatorilor din domeniu, mai mult decât ar fi, de exemplu, obligația comercianților.

"Am creat un regulament al sãlilor de joc. Acest regulament se axează pe direcții foarte clare pentru angajați. Ei află ce ar trebui sã facã atunci când se întâlnesc cu situații când jucãtorii încalcã legea. Atunci când ies cu bãutura alcoolicã afarã, de exemplu. La Primãria sectorului 6 ne-au spus cã Poliția Localã acționeazã mult mai rapid decât poliția naționalã. Și atunci am încurajat angajații sã apeleze la poliția localã atunci când jucãtorul a ieșit în afara sãlii de joc și nu mai este, practic, problema operatorului. Și lucrurile au funcționat. Am mai fãcut afișe cu reguli pentru clienți și am precizat ce sancțiuni pot lua. Acum deja facem asta la nivel național", spune Viorela Rădoi, directorul executiv al Romslot.

 

Statul încasează și știe tot timpul cât și unde se joacă

 

Jocurile de noroc, în general, şi slot machines în particular reprezintă, peste tot în lume, un monopol al statului, iar statul profită din plin de acest avantaj şi taxează domeniul la un nivel ridicat, ca în toate celelalte monopoluri asociate cu viciul.

Urmarea directă a acestei abordări este că, din jocurile electronice de noroc, în bugetul statului ajung sume semnificative. Doar în 2017, arată datele oficiale, au ajuns la stat circa 296 de milioane de euro doar din taxele specifice domeniului de activitate, parte din bani fiind distribuţi, aşa cum spune legea, către domenii esenţiale şi întotdeauna subfinanţate cum sunt educaţia sau cultura.

Pentru a îşi obţine şi menţine licenţa ei plătesc o taxă de 20.000 de euro pe an. Apoi, pentru fiecare aparat în parte există o taxă anuală de 2.600 de euro, în cazul jocurilor de tip A şi 1.500 de euro pentru cele cu câştig limitat. Taxa de viciu mai înseamnă încă 400 de euro pe aparat, iar garanţia pentru acoperirea riscurilor de neplată încă 167 de euro. În plus, ca orice companie din România, operatorii de aparate de joc plătesc impozitul de 16% pe profit sau, dacă sunt IMM-uri, pe venit, TVA (neavand drept de deducere pentru achizitii), taxele sociale si impozitele aferente salariilor, impozite si taxe locale.

Problema este că statul încă nu a găsit modalităţile prin care să comunice aşa cum trebuie cu operatorii de jocuri de noroc, in sensul de a avea o abordare unitara in verificarile de fond si alte controale realizate in intrega tara.

Deşi, prin ONJN, autorităţile ar putea acces în timp real la datele companiilor din domeniu, Fiscul preferă de multe ori variantele clasice și diferite de la o regiune administrativ-teritorială la alta.

Din păcate, autorităţile nu profită de un mare avantaj al industriei, adică sistemul centralizat care le arată toate datele de care au nevoie. Preferă să vină şi să aplice metodele clasice, standard, deşi aici e vorba despre un domeniu foarte special. Operatorii pur şi simplu nu ştiu care este abordarea ANAF şi atunci îşi fac calculele aşa cum ştiu. Autorităţile sunt însă foarte rigide şi de cele mai multe ori cer alte documente şi alte calcule şi tot aşa. În felul acesta apar inclusiv situaţii în care operatorul trebie să cheltuiască sume importante doar pentru a îndeplini cerinţele Fiscului. Totul ar fi putut să fie atât de simplu pentru că taxele sunt clare iar cifrele se văd în timp real, însă este de multe ori foarte complicat pentru că, din păcate, autorităţile nu au o abordare proactivă, de partaneriat ci dimpotrivă“, spune Sorin Georgescu, secretar general al Romslot.

 

 

Eveniment despre drepturi de autor și proprietate intelectuală dedicat industriei de gambling 

 

Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) și Organizația Mondială a Proprietătți Intelectuale (OMPI)  împreună cu Cabinet de Avocat "dr. Marius Pantea" și alți parteneri organizează conferința  "IP and Interactive Entertainment -video games and legal gambling".

Evenimentul va avea loc pe 24 și 25 octombrie 2018 la Universitatea Româno- Americană. Vor fi prezenți atât specialiști în drepturi de autor și proprietate intelectuală cât și reprezentanți ai asiociațiilor de profil din industria jocurilor d norc, ai organizatorilor și producătorilor din domeniu. 

Se va discuta, în principiu, despre protecția dreptului de autor al programului de calculator utuilizat în industria de gambling și a jocurilor video și de toate celelalte componente ale drepturilor de proprietate intelectuală utilizate (marca, desenul și modelul industrial, invenția și altele).  

 

Te-ar putea interesa și: