Atât Fondul Monetar Internaţional (FMI), cât şi Guvernul declară că deciziile luate în ultimii doi ani pentru „ieşirea economiei din zona de risc“ au fost eficiente, urmând ca în 2011 şi, mai ales, în 2012 să fie reluată creşterea.
Credibilitatea acestor evaluări şi prognoze ar urma să fie măsurată, în perioada imediat următoare, de investitorii străini pe care Ministerul de Finanţe va încerca să îi convingă să cumpere obligaţiuni româneşti. Potrivit reprezentanţilor instituţiei, intenţia de a atrage bani privaţi pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea ratelor scadente la datoria publică se va materializa printr-o emisiune pe pieţele externe, chiar la începutul lunii martie.
Emisiunea este parte a planului de împrumuturi externe pe trei ani, aprobat în vara anului trecut, în valoare de circa şapte miliarde de euro. Provocarea este cu atât mai dificilă cu cât, de la debutul crizei financiare, Guvernul a fost creditat exclusiv de băncile locale, FMI şi Comisia Europeană. Cele două instituţii internaţionale au cerut dobânzi mici, de circa 2-3%, şi au permis ca şase miliarde de euro, din cele 20 de miliarde, să fie folosite pentru acoperirea deficitului bugetar, conform datelor publicate de Mini­sterul de Fi­­nan­ţe.
O­dată cu în­che­ie­rea actu­a­lu­lui acord, Guvernul­ nu va mai primi bani ca să îşi plătească datoriile şi va trebui să se descurce pe cont propriu. FMI şi Comisia Europeană rămân doar giranţi, prin viitorul acord de tip precautionary, pentru seriozitatea şi coerenţa măsurilor economice.
În calendarul de împrumuturi pentru 2011, Ministerul de Finanţe precizează că are nevoie de 24 miliarde lei pentru deficitul bugetar şi de alte 34,4 miliarde lei pentru refinanţarea titlurilor de stat scadente în acest an. Jumătate din deficitul bugetar şi ratele la datoria publică ar urma să fie acoperite din banii atraşi de la băncile locale, în total 46,4 miliarde lei.
Spirala împrumuturilor
În ianuarie, datorită dobânzilor mai mici de 7% – plafonul maxim pe care şi l-a propus statul pentru creditele în lei – Finanţele au absorbit aproape toţi banii pe care băncile au fost dispuse să îi împrumute.
Deşi intenţionau să ia 4,8 miliarde lei în ianuarie, Finanţele au sfârşit prin a împrumuta 6,9 miliarde lei, iar în februarie au luat alte 2,8 miliarde lei. Însă adevăratul examen va fi ieşirea pe pieţele externe.
Reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, nu se îndoieşte de capacitatea ţării de a se finanţa singură, în vreme ce guvernatorul Mugur Isărescu avertizează că Ministerul de Finanţe are nevoie de o strategie credibilă. „Acest lucru înseamnă să ai un dialog cu pieţele interne şi externe. Să le cunoşti foarte bine, comportamentul să fie previzibil, pentru că orice mişcare bruscă poate strica condiţiile de finanţare“, spune Isărescu.
Costul împrumuturilor va fi determinat atât de credibilitatea României şi de modul în care va fi pregătită emisiunea, cât şi de percepţia investitorilor asupra întregii zone europene, considerată tot mai riscantă din cauza datoriilor statelor.

Te-ar putea interesa și: