“În acest weekend, Donald Trump ne-a arătat cum ar fi acționat Joe McCarthy dacă ar fi fost ales președinte”. Comentariul istoricului prezidențial Douglas Brinkley a fost o reacție la discursul paranoic al președintelui din 4 iulie, Ziua Independenței.

McCarthy a fost un senator de Wisconsin care a ținut SUA ostatică într-o vânătoare de comuniști, despre care credea că s-au infiltrat în Administraţie, în forţele armate și la Hollywood. Numele său a intrat în lexicul infamiei. Noul mccarthy-ism la care se referă Brinkley este mai periculos, deoarece vine de la Casa Albă și nu întâmpină rezistență în partidul președintelui.

În SUA se vorbește mult despre o scrisoare deschisă împotriva intoleranței, dată publicităţii marți (7 iulie) și care are semnatari diferiți, precum intelectualul de stânga și lingvistul Noam Chomsky și psihologul și autorul conservator Jonathan Haidt. Scrisoarea a fost criticată de comentatorii de centru și de stânga pentru că afirmă că intoleranța, agravată de protestele împotriva asasinării afro-americanului George Floyd, vine din toate părțile.

Libertatea este un pericol

Sâmbătă (4 iulie), editorialistul Bret Stephen a scris în “New York Times” că libertatea este în pericol în întreaga lume și a afirmat că cea mai mare amenințare vine din partea stângii. El a acuzat birocrații și progresiştii că nu au convingeri, ci doar preocuparea de a fi de partea corectă în privinţa durerilor de cap în relațiile publice.

Bret Stephens înțelege victimizarea. În fond, timp de 11 ani a fost unul dintre editorii paginii de opinie a cotidianului “Wall Street Journal” al lui Rupert Murdoch, un refugiu pentru obscurantismul confundat cu gândirea conservatoare. Articolul lui Stephens a provocat ironia obișnuită a celor care nu tolerează să citească în respectabilul “New York Times” un autor care a debutat în ziar în 2017 ridicând îndoieli cu privire la știința climatică și la efectul de seră. Totul este previzibil.

La citirea articolului, un alt cunoscut conservator și critic feroce al Partidului Democrat a decis să ofere propria sa experiență cu cele două părți. Tom Nichols este specialist în securitate națională și profesor la Naval War College din Rhode Island.

El s-a înscris în Partidul Republican în urmă cu mai bine de 40 de ani, până când a plecat în 2018, când a ajuns la concluzia că nu au mai rămas moderați care să conducă partidul dincolo de “ruinele erei Trump”, a scris într-un articol de adio, potrivit Folha.

Profesorul a postat o lungă înşiruire pe Twitter despre argumentul lui Stephens, menţionând că și-a petrecut toată viață adultă criticându-i pe democrați. “Dar abia în momentul în care m-am opus lui Trump a început hărțuirea, presiunea pentru a fi demis și amenințările cu moartea. Aceasta este cultura anulării.”

“Stalini în pantaloni scurţi”

Nichols a afirmat că reacția la adresa denunţurilor sale referitoare la pericolul totalitarismului, atacurile sale la ceea ce el numește drept “Stalini în pantaloni scurţi” în rândul democraților nu a urmărit niciodată să-i ceară capul.

Despre “războiul cultural” de care scribi precum Bret Stephens afirmă  că se tem atât de mult, Nichols a declarat: majorităţii republicanilor nu i-a pasat niciodată de acest lucru. Aceștia flutură sloganul și critică oamenii săraci și pe negri doar pentru spectacol.

O revoluție de stânga în SUA, a continuat el, este la fel de probabilă ca războiul civil porno închipuit de trumpişti. “Nu m-am confruntat niciodată cu gangsterismul mccarthy-st așa cum mă confrunt cu Cultul lui Trump”, a afirmat profesorul. Astfel, acesta a sugerat să ne luăm micile temeri și să-l punem la ciorap. (Articol de Lúcia Guimarães, New York)

https://www1.folha.uol.com.br/colunas/lucia-guimaraes/2020/07/novo-macarthismo-e-mais-perigoso-porque-vem-da-casa-branca.shtml