Câmpul forţei de muncă s-a dublat numeric, ajungând la 4 miliarde în prezent, iar asiaticii reprezintă o parte semnificativă a acestui total, chiar dacă japonezii nu sunt luaţi în calcul. Mai mult, boomul economic din Asia a modificat fundamental economia globală.
La finalul anilor ’70, dacă lumea industrializată avea nevoie de mână de lucru ieftină, o găsea în Asia. Acum însă, nu mai e chiar așa.

Tot atunci, resursele naturale erau din belșug, spre deosebire momentul actual când problema resurselor devine tot mai îngrijorătoare. 
Consumul a crescut considerabil pe pieţele emergente, respectiv alimentaţie, agricultură şi metale, iar resursele sunt în prezent limitate, spre deosebire de ciclul precedent. Preţurile au crescut, în consecinţă, iar de la o piaţă stabilă s-a ajuns la o piaţă volatilă şi fragmentată, puternic afectată de inflaţia fluctuantă.
Un alt aspect care determină schimbările din “noua ordine mondială” este protecţionismul. Spre deosebire de ciclul anterior, guvernele lumii se implică tot mai mult în economiile statelor.
Conform raportului citat de Business Insider, o nouă ordine mondială nu înseamnă neapărat stagnarea economiei în lumea industrializată, deoarece Asia şi Africa au şanse reale de dezvoltare, iar sectorul energetic şi cel tehnologic vor fi inovate continuu.