'(…) România ar trebui să reducă decalajul de internet de mare viteză şi disparităţile dintre zonele urbane şi rurale. România ocupă unul dintre primele locuri la nivel global în ceea ce priveşte accesul la internet de mare viteză, având valori mai bune decât Uniunea Europeană (UE). Nouă dintre primele cincisprezece oraşe ce au acces la cel mai rapid internet de mare viteză se regăsesc în România. Sectorul Tehnologiilor Informaţiei şi Comunicaţiilor (TIC) poate deveni unul dintre factorii determinanţi-cheie de creştere a economiei româneşti, dacă oportunităţile furnizate de internetul de mare viteză sunt utilizate integral. Agenda Digitală este un domeniu important în ceea ce priveşte angajamentul Băncii Mondiale în România. Una dintre constatările-cheie, confirmate de către raportul de anul acesta, este aceea că disparităţile geografice şi cele privind sărăcia sunt strâns corelate cu modul în care tehnologia este utilizată la nivel naţional', a spus Capannelli.
Oficialul Băncii Mondiale a menţionat, totodată, că România se află pe locul 23 în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte conectivitatea, iar aproape jumătate dintre gospodării nu au un abonament la o reţea de internet de mare viteză.
'(…) decalajul dintre numărul de conexiuni la internet din zonele rurale comparativ cu zonele urbane rămâne în continuare mare. România ocupă locul 23 la nivelul UE în ceea ce priveşte conectivitatea. 11% dintre gospodăriile din România nu beneficiază de acoperire cu reţea fixă de internet de mare viteză şi aproape jumătate dintre gospodării nu au un abonament la o reţea de internet de mare viteză. Strategia Guvernului este aceea ca acoperirea cu internet de mare viteză să crească de la 90% la 97% (valoarea UE28), iar nivelul de penetrare al gospodăriilor din zonele rurale să aibă o creştere de la 55% la 70% (valoare UE28). În următorii cinci ani, peste 3,4 milioane de gospodării trebuie să fie conectate la reţeaua de internet de mare viteză, pentru a obţine acoperirea universală (…)', a afirmat Elisabetta Capannelli.
Potrivit directorului de ţară pentru România al Băncii Mondiale, potenţialul capitalului uman în domeniul IT din România este extrem de ridicat, cu toate acestea eforturile de extindere a serviciilor de eGuvernare dedicate cetăţenilor, cât şi operatorilor economici, trebuie amplificate.
'Limba română este cea de-a doua cea mai vorbită limbă în birourile Microsoft la nivel global, iar specialiştii români în domeniul Tehnologiei Informaţiei (IT) sunt printre cei mai buni în cadrul tuturor companiilor IT mari la nivel global. O parte dintre cele mai populare aplicaţii de pe telefoanele noastre mobile sunt dezvoltate de ingineri români. Potenţialul capitalului uman din această ţară este extrem de ridicat. Totuşi, paradoxul este acela că România are cel mai scăzut procentaj de utilizatori constanţi de internet la nivelul UE (48%), iar 39% din populaţia română nu a utilizat niciodată internetul, media UE fiind de 18% (…) Competenţele digitale sunt necesare pentru fiecare tip de forţă de muncă din România, iar lipsa acestora reprezintă o barieră importantă în calea dezvoltării economice (…) România trebuie să amplifice eforturile de extindere a serviciilor de eGuvernare dedicate cetăţenilor, cât şi operatorilor economici. România a înregistrat progrese în anumite domenii ale serviciilor de eGuvernare dedicate operatorilor economici', a subliniat Capannelli.
Aceasta a dat ca exemplu iniţiativei Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) privind simplificarea plăţii impozitelor, precum şi aplicaţia eReţetă, prin intermediul căreia 60% dintre medicii de familie transferă reţetele farmaciştilor în format electronic, România ocupând locul 7 la nivelul statelor UE datorită acestui tip de serviciu.
'Totuşi, per total, disponibilitatea serviciilor de eGuvernare are cel mai scăzut nivel din UE. Serviciile publice online – precum registrul online al stării civile şi baza de date de carduri de identitate ale cetăţenilor – ar putea fi un instrument eficient pentru reducerea costurilor suportate de administraţia publică şi ar genera beneficii de eficientizare atât pentru întreprinderi, cât şi pentru cetăţeni. Pentru ca acest lucru să aibă loc, Strategia Naţională privind Agenda Digitală pentru România (SNADR) are o serie de obiective referitoare la astfel de evenimente de viaţă. Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională doreşte să dezvolte o serie de servicii electronice pentru cetăţeni şi operatorii economici. Cred că un domeniu-cheie ce trebuie să fie abordat este interoperabilitatea sistemelor IT la nivelul Guvernului, în vederea obţinerii unei arhitecturi IT eficiente', a precizat oficialul Băncii Mondiale.
Banca Mondială a lansat, în data de 9 februarie, Raportul 'Digital Dividends World Development 2016', document din care reiese faptul că numărul utilizatorilor de internet la nivel mondial ajunsese, la finele anului 2015, la aproximativ 3,2 miliarde, triplu faţă de cifrele înregistrate în ultimul deceniu.
Aceeaşi statistică arată că aproape 60% din populaţia lumii este off-line şi nu poate participa activ la economia digitală. În plus, per ansamblu, 6 miliarde de oameni nu au acces la o conexiune de internet de mare viteză, aproximativ 4 miliarde nu au acces la o conexiune internet şi circa două miliarde de oameni nu deţin un telefon mobil.
Pe de altă parte, în multe dintre gospodăriile din ţările în curs de dezvoltare există un telefon mobil, dar membrii gospodăriei nu au acces la electricitate sau la apă potabilă. De asemenea, aproape 70% dintre gospodăriile aflate în una dintre ultimele cinci ţări la nivel mondial privind gradul de dezvoltare economică sunt în aceeaşi situaţie. AGERPRES
