Norocul nostru: IT-istii emigrati

Exportam software in toata Europa Occidentala, dar indeosebi in Franta si Germania, care sunt principalii nostri clienti, alaturi de SUA. Urmeaza Italia, Olanda s.a.m.d. si daca Franta este astazi al doilea partener al nostru in domeniu, spune dl Florin Talpes, presedintele ANIS, se intampla pentru ca softistii romani din emigratie au convins companiile franceze sa vina aici; din pacate, nu folosim destul acest motor.
„Chiar si asa, precizeaza presedintele ANIS, motorul exportului romanesc de software ramane emigratia. Nu intamplator, primii nostri patru parteneri sunt si mari receptori de emigratie romaneasca. In cazul particular al IT, conteaza doar ultimele valuri de emigranti, in randurile carora peste patru cincimi sunt romani educati, cu studii superioare, dintre care o buna parte sunt din domeniul IT. Acum vreo 20 de ani, proportia era inversa.

Indienii sunt cei mai tari concurenti de pe piata

Marele val al emigratiei de specialisti IT a inceput pe la jumatatea anilor ‘90, cand a inceput un boom in industria americana de profil, dar si pe plan mondial. si, de atunci, cele doua curbe au mers impreuna. Anul trecut, dupa falimentul dot.com-urilor, emigratia romaneasca s-a mai calmat, dar cresterea se va relua, foarte probabil, de anul viitor, cand este de asteptat ca emigratia IT-istilor romani sa sporeasca din nou.”
Dupa doi ani de la absolvire, 40% din juniorii domeniului sunt deja plecati din tara. Educatia fiecaruia dintre ei costa vreo 30.000 USD, bani pe care Romania nu-i exporta, ci ii doneaza. „Fenomenul emigrarii insa nu poate si nici nu trebuie sa fie oprit, subliniaza dl Talpes. Ceea ce poate si ar trebui sa faca statul roman este sa negocieze cu beneficiarii acestui exod (SUA, Canada, Australia, Franta, Germania) niste acorduri politice pentru acordarea de sprijin in dezvoltarea sistemului de educatie in Romania, ceea ce ar fi in interes reciproc.”
si mai putem sa vedem partea buna a lucrurilor. „Stoparea emigrarii, in anii ‘80, a avut un rezultat dezastruos. Noi avem nevoie ca de aer de oameni de succes de origine romana in tarile dezvoltate. Daca ne uitam ca jumatate din top managementul companiilor din Silicon Valley – care este inima hightech-ului mondial – este formata de americani proveniti din India, ne putem explica mai bine de ce tara lor de origine exporta cu atat de mult succes in SUA”, conchide presedintele ANIS.
Directorul firmei Vegra, Tudor Trita, confirma faptul ca, pe pietele externe de software, competitorii nostri sunt nu atat firmele occidentale, cat cele indiene: „Din zece oferte la o cerere lansata pe web, noua vin de la indieni si una, de la romani. Ceea ce ma intristeaza este insa altceva: probabil ca 99% dintre potentialii clienti nici nu se asteapta sa primeasca vreo oferta din Romania. Iar de cate ori trimitem o oferta, replica lor este cam de felul acesta: noi stiam ca asemenea lucruri se fac in Cehia, in Ungaria, prin India, dar la Romania nu ne gandeam. La un seminar din martie ni s-a spus clar: nu aveti branding! Eu as spune mai mult, ca nu avem nici un fel de vizibilitate pe piata. Romania este in bezna. Exista in lume cateva celebre oaze de creatie soft, exista inca si mai multe oaze binecunoscute de servicii IT. Pe aceasta harta, noi nu existam.”

Softul, mai profitabil decat cheresteaua

Anonimatul industriei nationale de software este doar una dintre marile probleme care nu se pot rezolva fara o implicare directa a Guvernului Romaniei. O alta, la fel de importanta, o reprezinta politicile dedicate acestui sector, care, formal, este declarat unul dintre copiii favoriti ai administratiei.
In opinia vicepresedintelui ARIES, Florin Vrejoiu, eforturile statului de a sprijini software-ul romanesc, multe sau putine, cate exista, nu sunt suficient de bine orientate: „Daca Guvernul tot s-a decis sa acorde niste facilitati, ar fi trebuit sa porneasca de la abordarea urmatoare: se vor acorda facilitati sectoarelor care cheltuiesc cele mai putine resurse, unde impactul ar fi cel mai semnificativ si unde se aplica in modul cel mai simplu. Iar exportul de software este un asemena domeniu, prin excelenta. In plus, am fi putut masura mai usor si mai exact efectul acestor masuri, cu atat mai mult cu cat produsele de inalta calitate, cum sunt softurile si serviciile IT, se vand in proportie covarsitoare pe pietele externe, cea interna nefiind capabila sa le absoarba, decat in mica masura.”
In cazul particular al industriei de software, adauga dl Vrejoiu, facilitatile ar fi trebuit sa se acorde intr-un cu totul alt sens, adica:
· sa se acorde inlesniri pentru multe alte impozite pe care le plateste firma, mai curand decat pentru salarii;
· facilitatile ar fi trebuit sa fie mai consistente, sa reprezinte un real sprijin pentru dezvoltarea firmelor;
· s-ar fi cuvenit sa fie acordate asemenea inlesniri numai pentru exportul de software, atata vreme cat problema Romaniei, care are de acoperit un deficit comercial de vreo patru miliarde de dolari, este cum sa exporte cat mai multa valoare adaugata, nu berbecuti si cherestea.
In comparatie cu industria de confectii, care inregistreaza an de an cele mai mari incasari la export, industria de software are o pondere a valorii adaugate de 90% (fata de de 10% in confectii) si o rata anuala de crestere de cel putin patru ori mai mare.