Danezii de Ingleby au plătit 8,2 milioane de euro co­na­ţionalilor de la FirstFarms pentru 2.000 de hectare de teren agri­col din România. O tranzacţie dintr-o serie care arată că apetitul investitorilor străini este încă la început.

«A fost, practic, achiziţia unui proiect. S-a cumpărat o fermă cu 2.000 de hectare (situată în apropiere de Timişoara, n.red), jumătate din utilaje şi o întreagă echipă specializată», explică pentru Capital Ovidiu Văleanu, avocat în cadrul casei de avocatură CHSH Gilescu & Partenerii, cea care a asistat tranzacţia. FirstFarms, care deţine în România alte 7.135 de hectare de teren agricol, a raportat o cifră de afaceri totală de 6,5 milioane de euro şi pierderi de 3,7 milioane de euro pentru primele nouă luni ale anului trecut. În România, compania daneză a înregistrat, în aceeaşi perioadă, o cifră de afaceri de 1,2 milioane de euro şi pierderi de 1,7 milioane de euro.

„Am vândut (ferma, n.red) de la Timişoara pentru că intenţionăm să ne concentrăm asupra afacerilor din Buzău. Astfel, ne vom optimiza operaţiunile şi vom continua să investim în zonă“, spune CEO-ul FirstFarms, Kim Stokholm. Potrivit danezului, compania este afectată de scăderea masivă a preţului produselor comercializate (cereale, ulei), dar şi de reticenţa băncilor când vine vorba de finanţarea afacerilor din agricultură. Cât priveşte Ingleby, după achiziţia din 2008 a două companii agricole locale, care i-au asigurat un portofoliu de terenuri de producţie de peste 4.000 de hectare, prin recenta preluare a celor aproximativ 2.000 de hectare de teren de la FirstFarms a ajuns să deţină circa 13.000 de hectare de teren agricol şi pădure, fiind printre cei mai mari proprietari în domeniu din România, după Bardeau Holding (aceştia cultivă 22.000 de hectare de teren, dintre care 14.000 de hectare le au în proprietate).

Criza frânează expansiunea

192-45308-16_grau_01.jpg„Anul trecut am asistat tranzacţii pentru circa 6.000 de hectare, spre deosebire de 2008, când a fost vorba de circa 10.000“, arată avocatul Ovidiu Văleanu. „Nu e o scădere foarte mare, dar e clar că se schimbă strategiile. Cred că în 2010 vom vedea mai degrabă consolidări. Proprietarii de ferme vor încerca să-şi completeze suprafeţele deţinute“, continuă acesta.

Una dintre cele mai mari probleme ale agriculturii autohtone, alături de indiferenţa autorităţilor, constă în fărâmiţarea proprietăţii, care îngreunează o dată în plus consolidarea domeniului şi dezvoltarea afacerilor. „Dacă investitorii străini vin să cumpere terenuri agricole pentru a le folosi în agricultură este foarte bine. Problema e că vin din ţări unde se subvenţionează din belşug, iar la noi subvenţionarea e  o glumă. De altfel, din cauza bugetului din acest an (n.red. circa 9 miliarde de lei), estimarea noastră de trei milioane de hectare rămase nelucrate este eronată. Mai degrabă va fi vorba de cinci milioane de hectare“, susţine Nicolae Ştefan, preşedintele Agrostar. Iar fărâmiţarea proprietăţii va continua să afecteze agricultura şi anul acesta. „Nici nu au cum să comaseze terenuri. Renta viageră nu se poate pune în aplicare, din cauza lipsei banilor, căci sunt convins că oamenii ar da în arendă terenurile dacă ar avea o garanţie că vor primi ceva în schimb. Altfel, e greu de crezut că se va putea rezolva ceva“, completează Nicolae Ştefan.

Pentru că o belea nu vine niciodată singură, nu doar banii sunt problema, ci şi lipsa unui plan de cadastru general. „Achiziţiile se fac greoi din această cauză. Parlamentul a permis, începând cu 2005, ca terenurile agricole să poată fi cumpărate fără cadastru şi carte funciară, dar ulterior cumpărării, la realizarea acestor acte, s-au descoperit multe nereguli, terenuri care nu existau sau se suprapuneau şi aşa mai departe. Această situaţie a determinat notarii să nu mai ratifice tranzacţiile decât dacă vânzătorii făceau dovada că vând loturi de teren învecinate. De aici, alte greutăţi“, arată Ovidiu Văleanu. Terenurile agricole autohtone au intrat şi în atenţia fondurilor de investiţii, unul dintre cele mai importante fiind Pharos Miro Agriculture Fund (FMAF), creat printr-un parteneriat între compania britanică Miro şi Pharos Financial Advisors din Dubai. Fondul de investiţii are un obiectiv total de investiţii în agricultură de 244 milioane de euro, surse din piaţă susţinând că FMAF intenţionează să achiziţioneze 50.000 de hectare în România, ceea ce l-ar transforma în cel mai mare proprietar străin de terenuri agricole din ţară, fiind concurat doar de oameni de afaceri autohtoni precum Culiţă Tărâţă, prin TCE 3 Brazi (65.000 hectare) şi Ioan Niculae, proprietarul Interagro (50.000 hectare), dar nu trebuie omis faptul că mai mult de trei sferturi din terenul operat de aceştia este în arendă sau concesionat.

Fondurile de investiţii, la rând

192-45310-capital_16.jpg„Probabil că fondurile de investiţii vor fi cele care vor cumpăra la cantitate anul acesta. Dar ele se mişcă ceva mai greu, au nevoie de timp pentru identificarea oportunităţilor şi calcularea randamen­telor, dar şi a riscurilor purtate de investiţiile respective“, conchide Ovidiu Văleanu.

Una dintre soluţiile pentru relansarea agriculturii constă în investiţiile companiilor străine. Din păcate, potenţialul recunoscut al terenurilor româneşti a fost pus în umbră, în ultimii ani, de o politică păguboasă de finanţare, care a transformat România, treptat, dintr-un mare producător într-un importator net.

192-45309-16_nicolaestefan_01_c.jpgInvestitorii vin din ţări unde se subvenţionează din belşug. La noi subvenţionarea e o glumă. Din cauza bugetului, vom avea 5 milioane de hectare nelucrate.
Nicolae Ştefan, preşedinte Agrostar

3.500 euro/ha reprezintă preţul de vânzare al unui teren agricol întabulat şi deja utilizat pentru activităţi în domeniu.