Nicușor Dan a transmis că Uniunea Europeană trebuie să manifeste o preocupare reală, atât economică, cât și strategică, pentru această zonă, într-un context geopolitic complicat.
Potrivit declarațiilor sale, strategia pentru Marea Neagră, propusă anterior de Comisia Europeană, a fost menționată explicit în declarația finală a Consiliului European. Președintele a subliniat că este esențial ca această strategie să nu rămână doar la nivel teoretic, ci să fie efectiv implementată, pentru ca obiectivele de stabilizare și dezvoltare durabilă ale regiunii să devină realitate.
”La solicitarea României, faţă de strategia Uniunii pentru Marea Neagră, care a fost propusă de Comisie în urmă cu două săptămâni, s-a menţionat în declaraţia finală a Consiliului necesitatea ca ea să fie implementată, să fie pusă în practică”, a anunţat Nicuşor Dan, în cadrul unor declaraţii de presă făcute în noaptea de joi spre vineri.
”În opinia mea, nu este miza cea mai mare, miza cea mai mare este ca zona Mării Negre să fie mai sigură, ca Uniunea Europeană să aibă o preocupare economică pentru zona Mării Negre şi în felul ăsta să stabilizeze zona şi strategia are şi componentă de sustenabilitate”, a mai subliniat Dan.
Nicușor DAN: Obiectivul este asigurarea unui climat de siguranță în jurul Mării Negre
Întrebat despre posibilitatea ca România să găzduiască Centrul UE pentru Securitate Maritimă, Nicușor Dan ar fi răspuns că, în opinia sa, aceasta nu reprezintă miza principală. A accentuat că obiectivul major este asigurarea unui climat de siguranță în jurul Mării Negre și consolidarea unei implicări economice susținute din partea Uniunii Europene.
A menționat, totodată, că în eventualitatea în care un astfel de centru va fi înființat, locația potrivită nu poate fi alta decât Constanța, având în vedere că este cel mai mare port al țării.
Președintele a mai precizat că elaborarea unei strategii naționale pentru Marea Neagră ar trebui să revină unor instituții specializate, indicând în acest sens Ministerul de Externe, structuri din Ministerul Apărării cu responsabilități în domeniul securității, precum și entități din Ministerul Mediului, cu rol în implementarea măsurilor de sustenabilitate.
Acesta spune că doar printr-o viziune coerentă, multidisciplinară, România poate deveni un actor regional important în definirea politicilor europene privind Marea Neagră.
România va propune proiecte pentru fonduri de apărare prin mecanismul SAFE
În cadrul aceleiași reuniuni europene, președintele a abordat și subiectul finanțărilor pentru industria de apărare prin intermediul mecanismului SAFE (Security Action for Europe).
Nicușor Dan a anunțat că România intenționează să finalizeze în următoarele trei-patru săptămâni o scrisoare de intenție pentru a accesa aceste fonduri. Potrivit acestuia, SAFE pune la dispoziția statelor membre finanțări sub formă de împrumuturi, fiind însoțit și de un mecanism de derogare temporară de la regulile stricte privind deficitul bugetar.
”Există acest instrument SAFE al Uniunii Europene, care înseamnă împrumuturi, şi există mecanismul de derogare de la procedurile de deficit. S-a discutat şi s-a agreat ca în acest mecanism SAFE să poată participa aliaţii NATO care au o politică convergentă şi deja s-au semnat nişte parteneriate cu Marea Britanie şi Canada”, a anunţat preşedintele Nicuşor Dan, la finalul reuniunii Consiliului European.
Președintele a explicat că în acest program vor putea participa și aliații NATO care au politici de securitate convergente cu cele ale UE, precizând că au fost deja semnate parteneriate în acest sens cu Marea Britanie și Canada. Nicușor Dan a lăsat să se înțeleagă că România lucrează deja, cel puțin informal, la aceste propuneri de proiecte care vor fi oficializate prin documentele ce urmează a fi depuse.
În ceea ce privește posibili parteneri internaționali cu care România ar putea forma consorții pentru a accesa fondurile disponibile prin SAFE, președintele a declarat că nu poate avansa deocamdată nume concrete.
A subliniat, însă, că este esențial ca România să se implice activ în acest mecanism, atât pentru a susține industria națională de apărare, cât și pentru a contribui la securitatea colectivă europeană într-un context internațional din ce în ce mai fragil.
