Prețurile la benzină și motorină au crescut în patru rânduri în ultima, iar miercuri, prețul petrolului a crescut din nou, după ce liderii Uniunii Europene au convenit asupra interdicției parțiale și progresive privind petrolul rusesc și după ce China a pus capăt lockdown-ului COVID-19 la Shanghai.

Cauzele creșterii prețului țițeiului

Liderii UE au convenit luni, în principiu, să reducă 90% din importurile de petrol din Rusia până la sfârșitul acestui an, cele mai dure sancțiuni impuse până acum de blocul comunitar Moscovei de la invazia din Ucraina de acum trei luni.

Odată adoptate în totalitate, sancțiunile privind țițeiul vor fi introduse treptat pe parcursul a șase luni, iar cele privind produsele rafinate pe parcursul a opt luni. Embargoul evită petrolul din Rusia care trece prin conducte, ca o concesie pentru Ungaria și alte două state din Europa Centrală fără ieșire la mare.

În China, blocajul strict al COVID-19 de la Shanghai, care s-a încheiat miercuri, după două luni, a determinat așteptări privind o cerere mai mare de combustibili din această țară, potrivit Reuters.

Iar cotațiile internaționale ale petrolului afectează în mod direct și România, în condițiile în care importăm 70% din necesarul de petrol.

Care este situația din România?

Dacă luăm ca exemplu prețurile din București, litrul de benzină a crescut în ultima lună, în medie, cu 45 de bani. De asemenea, motorina s-a scumpit cu 18 bani pe litru și rămâne în continuare mult mai scumpă decât benzina. Mai exact, diferența între cele două tipuri de carburanți este de 60 de bani pe litru. Iar tendința de creștere se va păstra și în perioada următoare.

„Din păcate, tendința rămâne una ascendentă și la pompă. Am văzut un diferențial care se menține relativ ridicat între motorină și benzină. Ne așteptăm că prețurile să fie considerabil mai mari luna viitoare față de acum”, a declarat Claudiu Cazacu, specialist în piețe externe, pentru Digi 24.

În plus, Guvernul nu prea are posibilitatea de a reduce impactul creșterii de prețuri la pompă. În contextul în care două treimi din cheltuielile statului se duc deja pe pensii și salarii, fiind adoptate și măsuri de asistență socială, nu va putea reduce acciza sau TVA la carburanți.

„Orice leu în minus la venituri sau în plus la cheltuieli – și din păcate avem foarte mulți lei și într-o parte și în alta și se adaugă – este un leu pe datorie”, spune Gabriel Biriș, specialist în fiscalitate.