Avertisment fără precedent! Europa și SUA riscă să intre în recesiune anul viitor. Anunțul făcut de S&P

Un raport al agenției de rating Standard and Poor’s arată că atât Europa, cât și Statele Unite Ale Americii (SUA) riscă să intre în recesiune anul viitor, având în vedere că o politică monetară mai aspră va duce la încetinirea creștereii globale.

Agenția de rating mai spune că în timp ce creșterea economică stagnează, iar condițiile de finanțare devin mai stricte, există riscul creșterii ratelor dobânzilor.

„Pe măsură ce creșterea economică încetinește și condițiile de finanțare devin mai stricte, observăm un risc ca ratele dobânzilor mai mari, inflația persistentă și precauția consumatorilor să împingă SUA și, eventual Europa, într-o recesiune, cel mai probabil în 2023”, arată raportul agenției de rating Standard and Poor’s.

Principalele riscuri din punctul de vedere al agenției de rating Standard and Poor’s

În acest raport, agenția  Standard and Poor’s a mai notat că principalele riscuri sunt inflația, securitatea energetică și incertitudinea geopolitică.

“Presiunile persistente ale prețurilor din pe partea ofertei de pe piețele alimentare și de energie pot alimenta inflația generală, iar evoluția repercusiunilor conflictului Rusia-Ucraina ar putea submina comerțul global și creșterea economică. Alte riscuri notabile provin din faptul că guvernele acordă prioritate securității energetice și accesibilității în detrimentrul sustenabilității pe termen scurt”, arată sursa anterior citată.

Riscul de recesiune globală în 2023 crește pe fondul creșterii simultane a ratelor de dobândă

În timp ce băncile centrale din întreaga lume majorează simultan ratele dobânzilor ca răspuns la inflație, este posibil ca lumea să se îndrepte spre o recesiune globală în 2023 și spre o serie de crize financiare în economiile de piață emergente și în curs de dezvoltare, care le-ar face rău pe termen lung, potrivit unui nou studiu cuprinzător realizat de Banca Mondială.

Băncile centrale din întreaga lume au majorat ratele dobânzilor în acest an cu un grad de sincronizare nemaiîntâlnit în ultimele cinci decenii – o tendință care va continua probabil și anul viitor, potrivit raportului. Cu toate acestea, traiectoria preconizată în prezent a creșterilor ratelor dobânzilor și a altor măsuri de politică ar putea să nu fie suficientă pentru a readuce inflația mondială la nivelurile înregistrate înainte de pandemie. Investitorii se așteaptă ca băncile centrale să majoreze ratele de politică monetară la nivel mondial la aproape 4% până în 2023 – o creștere de peste 2 puncte procentuale față de media lor din 2021.

Cu excepția cazului în care întreruperile în aprovizionare și presiunile de pe piața muncii se vor diminua, aceste creșteri ale ratelor dobânzilor ar putea lăsa rata globală a inflației de bază (cu excepția energiei) la aproximativ 5% în 2023 – aproape dublu față de media pe cinci ani dinaintea pandemiei, se arată în studiu. Pentru a reduce inflația globală la o rată conformă cu obiectivele lor, băncile centrale ar putea fi nevoite să majoreze ratele dobânzilor cu încă 2 puncte procentuale, potrivit modelului din raport. Dacă acest lucru ar fi însoțit de tensiuni pe piețele financiare, creșterea PIB-ului mondial ar încetini până la 0,5% în 2023 – o contracție de 0,4% în termeni pe cap de locuitor care ar corespunde definiției tehnice a unei recesiuni mondiale.

„Creșterea globală încetinește brusc, iar o încetinire suplimentară este probabilă pe măsură ce tot mai multe țări intră în recesiune. Preocuparea mea profundă este că aceste tendințe vor persista, cu consecințe de lungă durată, care sunt devastatoare pentru populația din economiile de piață emergente și în curs de dezvoltare”, a declarat președintele Grupului Băncii Mondiale, David Malpass.

„Pentru a obține rate scăzute ale inflației, stabilitate monetară și o creștere mai rapidă, factorii de decizie politică ar putea să își schimbe accentul de la reducerea consumului la stimularea producției. Politicile ar trebui să încerce să genereze investiții suplimentare și să îmbunătățească productivitatea și alocarea capitalului, care sunt esențiale pentru creștere și reducerea sărăciei.”

Circumstanțele neobișnuit de dificile în care băncile centrale se luptă astăzi cu inflația

Mai mulți indicatori istorici ai recesiunilor globale lansează deja semnale de alarmă. Economia mondială se află în prezent în cea mai accentuată încetinire după o redresare post-recesiune din 1970 încoace. Încrederea consumatorilor la nivel mondial a suferit deja un declin mult mai accentuat decât în perioada premergătoare recesiunilor mondiale anterioare. Cele mai mari trei economii ale lumii – Statele Unite, China și zona euro – au înregistrat o încetinire bruscă. În aceste condiții, chiar și o lovitură moderată a economiei mondiale în cursul anului viitor ar putea să o facă să intre în recesiune.

Studiul se bazează pe învățămintele din recesiunile mondiale anterioare pentru a analiza evoluția recentă a activității economice și prezintă scenarii pentru 2022-24. O încetinire a creșterii economice – cum este cea în curs – necesită, în mod obișnuit, o politică anticiclică pentru a sprijini activitatea. Cu toate acestea, amenințarea inflației și spațiul fiscal limitat îi determină pe factorii de decizie politică din multe țări să retragă sprijinul politic chiar și atunci când economia mondială încetinește brusc.

Experiența anilor ’70, răspunsurile politice la recesiunea mondială din 1975, perioada ulterioară de stagflație și recesiunea mondială din 1982 ilustrează riscul de a permite ca inflația să rămână ridicată pentru o perioadă îndelungată în condițiile unei creșteri slabe. Recesiunea mondială din 1982 a coincis cu cea de-a doua cea mai scăzută rată de creștere a economiilor în curs de dezvoltare din ultimele cinci decenii, a doua după cea din 2020. Ea a declanșat peste 40 de crize ale datoriilor și a fost urmată de un deceniu de creștere pierdută în multe economii în curs de dezvoltare.

„Recenta înăsprire a politicilor monetare și fiscale se va dovedi probabil utilă în reducerea inflației”, a declarat Ayhan Kose, vicepreședinte interimar al Băncii Mondiale pentru creștere echitabilă, finanțe și instituții. „Dar, deoarece sunt foarte sincrone între țări, acestea s-ar putea să se complice reciproc în înăsprirea condițiilor financiare și în accentuarea încetinirii creșterii globale. Factorii de decizie politică din economiile de piață emergente și din economiile în curs de dezvoltare trebuie să fie pregătiți să gestioneze potențialele repercusiuni ale înăspririi politicilor sincronizate la nivel mondial”, scrie The World Bank.