Miercuri după-amiază, atât Angela |Merkel, cât şi Ministerul de Finanţe au dezminţit afirmaţia lui Schäuble, explicând că deciziile vor fi luate cel mai devreme la mijlocul anului viitor. Comentatorii sunt însă de părere că laptele s-a vărsat. Mai ales că Wolfgang Schäuble, luând cuvântul marţi seara la mitingul de partid din Ahrensburg lângă Hamburg, a afirmat ceea ce presa germană relatează de un oarecare timp, şi anume că un nou ajutor financiar pentru Grecia va fi necesar, aşa cum a scris acum două săptămâni "Der Spiegel", cu trimitere la un document intern al Băncii Federale germane. În opinia săptămânalului, conducerea Băncii apreciază riscul insuccesului actualului program de salvare pentru Grecia ca fiind "deosebit de ridicat", iar reformele realizate până acum de guvernul lui Antonis Samaras ca fiind "prea puţin satisfăcătoare".

Într-adevăr, multe arată că Grecia nu va îndeplini în acest an ţintele fixate de "troica" (Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Centrală Europeană), care i-a acordat un împrumut de aproape 240 de miliarde de euro. Şchioapătă în primul rând privatizarea, care ar fi trebuit să aducă în patru ani 50 de miliarde de euro (guvernul vorbeşte acum de 7 miliarde euro), precum şi încasatul impozitelor.

În Grecia, neplata impozitelor este o adevărată plagă. S-a constatat recent că din 1400 de firme controlate, numai jumătate plătesc impozit. La fel printre cetăţeni (în special cei mai bogaţi). Se apreciază că 40% din greci nu plătesc impozite.

Şi guvernul se descurcă slab cu concedierea funcţionarilor în sectorul public supraîncărcat. Până la sfârşitul acestui an trebuie să fie concediaţi în Atena 15.000, dar până acum nu a fost concediat nici măcar unul din zece.

Cu toate acestea, conştienţi de situaţia dificilă, politicienii europeni au lăudat recent cabinetul lui Samaras pentru reformele de până acum. Coaliţia aflată la guvernare la Atena dispune de o majoritare de doar trei voturi în parlament şi orice reformă realizată de ea este întâmpinată cu proteste uriaşe în ţară. Sindicatele şi partidele din opoziţie au scos de fiecare dată mii de oameni în stradă, când guvernul a lichidat garanţiile pe viaţă pentru funcţionari, când a majorat vârsta de pensionare la 67 ani şi când a redus pensiile şi salariile. În general, reformale nu s-ar fi făcut fără presiunea "troicii".

Până acum, Grecia a primit un ajutor de 240 miliarde euro (sumă plătită în cea mai mare parte). Al treilea pachet de ajutor va fi mult mai mic decât cele de până acum şi va fi plătit abia în anii 2014-15.. Potrivit Fondului Monetar Internaţional este vorba de 10,9 miliarde euro.

Mai există încă o cauză pentru care Atena are nevoie de ajutor suplimentar. Datorită reformelor de până acum, Grecia, pentru prima dată după mai multe decenii, a înregistrat un excedent bugetar, dar aceasta numai dacă nu se iau în calcul costurile legate de plata dobânzilor pe datorie. Iar necazul tocmai acesta este, că din cauza lor, deficitul creşte în continuare.

Analiştii se aşteaptă ca Grecia să nu fie în stare să revină anul viitor pe piaţa de capital, să vândă obligaţiunile şi să facă împrumuturi. De aceea, premierul Samaras a rugat Germania în iulie să analizeze din nou amortizarea parţială a datoriei Greciei, care ar permite ţării un respiro financiar. Vizitând atunci Atena, Wolfgang Schäuble a respins categoric această cerere.

Faptul că Schäuble a recunoscut că Atena va avea nevoie de un nou ajutor, a provocat o furtună în Germania, care este cel mai mare creditor al Greciei. Ca şi până acum, în general, guvernul nu şi-a spus cuvântul din cauza alegerilor din 22 septembrie pentru Bundestag. Angela Merkel a fost criticată de fostul cancelar Gerhard Schröder, al cărui partid SPD aflat în defensivă l-a chemat în ajutor în timpul campaniei, pentru a creşte în sondaje (faţă de CDU partidul pierde peste 10%). Gerhard Schröder a afirmat că abia după alegeri se va vedea de ce "minciuni mari" s-a folosit actualul guvern Merkel în problema ajutorului pentru Grecia. "Încrederea poporului poate fi câştigată numai prin transparenţă, nu prin înşelăciuni şi retuşări" – a spus fostul cancelar la mitingul din Detmold.

Răspunsul creştinilor a fost prompt: "Tocmai Schröder ar trebui să se ţină departe de această chestiune, căci pe timpul guvernării lui, Grecia a fost primită în zona euro, cu toate că această ţară nu îndeplinea atunci niciuna din condiţii" – a afirmat Volker Kauder, preşedindele grupului CDU în Bundestag.

SURSA: Rador


Te-ar putea interesa și: