AGERPRES: Dacă ne uităm la numărul de participanţi în sistem, poate cea mai importantă piaţă din cele trei ar fi piaţa pensiilor private. Cât de sigur şi solid este sistemul la acest moment şi ce poate face ASF pentru stimularea performanţei pe Pilonul III, care este mai puţin dezvoltat decât Pilonul II? 



Mişu Negriţoiu: Într-adevăr, şi ca număr de participanţi şi ca valoare, fondurile de pensii au ajuns la 4,5 miliarde (valoarea activelor în euro – n.r.), 3% din PIB, constituie o forţă şi, când vorbeam înainte de sinergie între cele trei pieţe, acesta este exemplul cel mai elocvent, pentru că pe de o parte ai fondurile de pensii, care sunt investitori pe piaţa de capital şi, pe de altă parte, ai piaţa de capital pe care trebuie să o reformezi, să o dezvolţi, să o consolidezi, ca fondurile de pensii să poată să folosească piaţa de capital locală. Fondurile de pensii sunt foarte sigure, atât legiuitorul cât şi Autoritatea au fost superprudenţi în a crea tot felul de mecanisme de garantare, unele sunt chiar excesive, cu preţul de rigoare. De data aceasta, toate costurile suplimentare introduse pentru protecţia contribuţiilor la fondurile de pensii sunt suportate aproape exclusiv de administratorii fondurilor de pensii şi nu de contribuabili, pentru că noi le calculăm aproape anual nişte provizioane pe care trebuie să le constituie ca să acopere riscurile, există şi un fond de garantare care trebuie dezvoltat ca să acopere eventualele riscuri, există şi o supraveghere foarte atentă a acestor fonduri şi toate acestea au condus evident la creşterea costurilor operaţionale, care este o problemă pentru administratorii de fonduri şi pe care încercăm să o adresăm cumva. 



Anul trecut, fondurile de pensii au avut performanţe foarte bune, au avut câştiguri de 7-8% din plasamente, aici ne uităm mai atent, ne uităm la revizuirea politicii de investiţii a fondurilor de pensii, astfel încât din plasamentele pe care le au să crească randamentele, care eventual pot să acopere şi nişte costuri operaţionale, care au crescut sau care sunt în creştere. Şi când am zis că sinergia funcţionează în cazul de faţă, ne uităm la piaţa de capital – ce titluri aducem pe piaţa de capital ca să poată fi investite de către fondurile de pensii şi vorbeam înainte de obligaţiuni pe care vrem să le aducem, vorbeam de noi emitenţi, de societăţi mari ca să poată fi cumpărate de fondurile de pensii. Ne uităm la piaţa listată, ne uităm şi la piaţa OTC, ne uităm la societăţi cu rating, fără rating, vrem ca să aducem nişte îmbunătăţiri la politica de plasamente şi investiţii, care este foarte restrictivă, tocmai din considerente de superprudenţialitate, şi să mutăm parte din aceste fonduri din depozitele bancare, unde nu fac mai deloc bani, spre instrumente de piaţă de capital, care la nivelul fondurilor de pensii sunt limitate. Acesta este obiectivul nostru principal. Mai avem două proiecte pe care le abordăm, pensiile ocupaţionale pe care eventual le-am ataşa la Pilonul II, life-time cycle. 



Pilonul III are cauze obiective de ce nu se relansează şi este iar una dintre priorităţile noastre. Şi asigurările de viaţă au fost în scădere pentru că veniturile disponibile ale oamenilor au scăzut. Odată cu relansarea creşterii economice, am văzut că anul 2014 a fost un an bun, că toată lumea este optimistă în ceea ce priveşte 2015, inclusiv creşterea veniturilor, pe un fond de optimism – aţi văzut că România este în direcţia cea bună, creşte consumul, cresc eventual investiţiile şi noi vrem să încurajăm economisirile şi lumea se uită şi la Pilonul III. Dar dincolo de asta, două elemente esenţiale ar putea să contribuie la dezvoltarea Pilonului III – să extindem facilităţile fiscale şi să crească randamentele acestor fonduri de investiţii care se corelează cu evoluţia de ansamblu a pieţei. Şi am văzut fondurile mutuale – randamentele au crescut, fondurile de pensii, Pilonul II ca şi Pilonul III au crescut şi atunci lumea se uită la Pilonul III ca la un fond de investiţii. Şi eu, pentru prima dată, de ani de zile, pentru că eram mai conservator aşa în piaţa bancară şi mi-am ţinut banii în depozite, acum mă uit la fondurile mutuale, mă uit la fondurile de pensii, la astea care îţi aduc randamente mai bune. Cam acesta este planul cu Pilonul III. 



AGERPRES: Acest lucru ar însemna o creştere a deductibilităţii şi o relaxare pe partea de politică investiţională? 



Mişu Negriţoiu: Exact. Desigur că asta cu deductibilitatea nu ne aparţine nouă, dar până la urmă este un proiect naţional, ca şi listările, ca şi dezvoltarea pieţei de capital din România şi vom discuta cu cei interesaţi dacă putem să ajungem la această concluzie. Toată lumea pune presiune pe buget, dar putem să găsim jumătate de soluţie, dacă nu soluţie întreagă. 



AGERPRES: Consolidarea pe Pilonul II, au rămas şapte fonduri, este un lucru bun în opinia ASF? 



Mişu Negriţoiu: Nu e un lucru rău până la urmă, pentru că atât în pensiile private cât şi în asigurările de viaţă sunt un număr mic de jucători, de societăţi şi de administratori, dar sunt foarte buni şi foarte puternici. Până la urmă dimensiunea contează. Poate că, mă rog, este unul din fondurile de pensii .. poate că are o cotă de piaţă prea mare şi asta se vede şi în cheltuielile operaţionale şi în rentabilitate. Dar până la urmă sunt solide, toate sunt companii foarte bune. Măcar de-am avea această situaţie şi la RCA. Nu avem o problemă, nu este un factor de risc în niciun caz. Nu apare pe niciun radar că ar fi un factor de risc. Sunt şi participanţi ceva mai mici, au fost şi ieşiri din piaţă, sunt şi încercări de intrare. Important este că cei mai mulţi sunt solizi şi cu reputaţie. 

 

Sursa:http://www.agerpres.ro Agerpres



Până la urmă concentrarea, ca şi consolidarea, este un fenomen destul de frecvent pe pieţele financiare şi în ciuda avertismentului 'too big to fail', aşa că să nu depinzi de unul singur, noi suntem departe de asta, dar eu văd o oarecare consolidare şi pe piaţa asigurărilor, avem 37 de societăţi. Chiar pe piaţa bancară de unde am venit, aţi văzut că deja consolidarea are loc pe piaţa bancară, sunt bănci mici, care din cauza dimensiunii pur şi simplu nu pot fi profitabile, pentru că pe măsură ce ai produsele tot mai standardizate şi profitul tot mai mic e o presiune pe margini de toate felurile. Nici dobânzile nu te avantajează, băncile ştiu să facă bani în mediu inflaţionist, iar inflaţia este 0,8. Prin urmare băncile mici nu mai rezistă. Cam aşa se va întâmpla şi în asigurări. 



AGERPRES: Se va întâmpla după Solvency II (de la 1 ianuarie 2016) sau înainte? 



Mişu Negriţoiu: Şi, şi. Nu prea mai e timp aşa mult înainte. Până la urmă Solvency II acoperă toate societăţile cu peste 5 milioane de euro. Nu prea avem sub 5 milioane de euro, e clar că pe regim naţional pentru cinci milioane de euro nu prea este loc. Iar piaţa fondurilor de pensii este chiar consolidată – şapte jucători. În economiile mari nu sunt nici acolo cu mult mai mulţi. Văd şi pe piaţa de capital o consolidare până la urmă, când ne uităm la intermediari, la brokeri. Şi fondurile mutuale, fondurile închise. Profesionalizarea, consolidarea înseamnă o masă critică. Nu mai poţi să mai stai aşa marginal şi nu prea mai poţi nici în asigurări şi nici în piaţa de capital să mai fi la nivel de IMM sau de afacere de familie. Sunt cerinţe tot mai mari de riscuri operaţionale, intrăm într-o lume complet deschisă. Atât pe piaţa asigurărilor cât şi pe piaţa de capital noi nu o să mai avem un rol prea mare în reglementare şi mai ales în reglementarea primară. 



Cu Solvency II, în continuare regulamentele, ghidurile vin de la Comisie şi rolul nostru aici este să le punem în aplicare şi să facem supravegherea. Nu o să ne mai certăm pe norma RCA, pe activele eligibile, prea mult. Şi aici, da, toţi se pregătesc şi suportă consecinţele.

Te-ar putea interesa și: