Ilie Bolojan a demontat o informație falsă privind apărarea României

Premierul Ilie Bolojan a relatat o întâmplare petrecută într-o cofetărie din Oradea, unde, în timp ce cumpăra prăjituri pentru mama unui coleg, a intervenit pentru a demonta o informație falsă.

Șeful Executivului a povestit că a fost abordat de o femeie care l-a întrebat dacă autoritățile intenționează să trimită copiii românilor la război în Ucraina. Acesta a încercat să o convingă că informația respectivă este complet falsă și nu are nicio legătură cu realitatea.

„Când am intrat în cofetăria dintr-un cartier din Oradea, în Nufărul, orădenii știu. A venit o doamnă foarte agitată și m-a întrebat: «Ne trimiteți copiii în Ucraina la război?» În cele 2-3 minute cât am vorbit cu doamna, am încercat să o conving că acel subiect nu are nicio legătură cu realitatea”, a afirmat el la Antena 3 CNN.

Ilie Bolojan a adăugat că, deși nu credea inițial în impactul major al dezinformării, a avut parte de o experiență care i-a schimbat percepția. În perioada în care era președinte interimar, aflat într-o vizită la Oradea, a decis să cumpere o prăjitură pentru mama unui coleg de la Cotroceni, ca gest de respect, întrucât acesta nu ajungea des acasă.

Într-o cofetărie din cartierul Nufărul, a fost abordat de o femeie vizibil agitată, care l-a confruntat cu o întrebare alarmantă legată de presupusa trimitere a copiilor români la război în Ucraina.

„Aș vrea să vă spun o mică povestioară, pentru că eu, în general, nu am crezut că zona de dezinformare are efecte puternice.

Când eram președinte interimar, m-am dus la Oradea. Mama unui coleg de la Cotroceni locuiește acolo, și am vrut să fac un gest frumos: să cumpăr o prăjitură de la o cofetărie, pentru că el nu ajungea des acasă. Era o formă de respect față de colegul meu să trec și pe la mama lui.

Când am intrat în cofetăria dintr-un cartier din Oradea, în Nufărul, orădenii știu. A venit o doamnă foarte agitată și m-a întrebat: «Ne trimiteți copiii în Ucraina la război?»

Am rămas surprins. I-am zis: «Doamnă, ce problemă aveți?» Iar ea a insistat: «Nu, nu, uitați, scrie aici că ne trimiteți copiii la război»”, a relatat el.

În dimineața respectivă, premierul fusese informat cu privire la un fake news

Premierul a declarat că, în dimineața respectivă, fusese informat despre un fake news, însă inițial nu i-a acordat importanță. A adăugat apoi că „lucrurile care se repetă constant ajung să aibă efecte importante”.

Ilie Bolojan a subliniat că, având în vedere poziționarea României pe flancul estic al Europei, este esențial ca țara să își consolideze capacitățile de apărare. A comparat acest efort cu sistemul de termoficare al unui oraș: invizibil cât timp funcționează, dar esențial atunci când apare o problemă.

Șeful Executivului atras atenția că, deși în perioade de pace există tentația de a prioritiza investițiile în alte domenii precum infrastructura sau sănătatea, România nu își poate permite să depindă exclusiv de protecția oferită de alte state, inclusiv SUA. El a menționat că există un angajament comun la nivelul Uniunii Europene pentru creșterea treptată a cheltuielilor pentru apărare.

„În dimineața aceea primisem o notă care semnala un fake news. Nu i-am dat importanță, dar acele mesaje chiar au efecte distructive. În cele 2-3 minute cât am vorbit cu doamna, am încercat să o conving că acel subiect nu are nicio legătură cu realitatea. România nu-și pune, sub nicio formă, problema de a intra în război – nici înainte și nici acum. Nu ne trimitem tinerii sau copiii la război.

Dar lucrurile care se repetă constant ajung să aibă efecte importante.

Ce pot spune cu toată responsabilitatea este că România, fiind o țară din estul Europei, pe flancul estic, trebuie să-și consolideze apărarea. E ca serviciul de termoficare dintr-un oraș: nu se vede, e subteran, dar cât timp funcționează, nu te gândești la el. Când apare o avarie și rămâi fără căldură, îți dai seama cât de important este. Și niciodată termoficarea nu e un serviciu gratuit.

Așa e și cu apărarea: cât timp e pace și totul pare în regulă, ne întrebăm de ce să băgăm bani în apărare, când am putea investi în drumuri, spitale și altele. Dar suntem în Europa de Est și nu ne putem permite să așteptăm ca alte țări – inclusiv SUA – să ne asigure protecția fără ca noi să ne asumăm partea noastră de costuri.

Da, este o decizie a tuturor țărilor din Uniunea Europeană să-și crească treptat cheltuielile pentru apărare”, a afirmat acesta.