Premierul României, Ilie Bolojan, susține că sistemul public are o structură supradimensionată raportat la resursele disponibile și la nevoile reale ale cetățenilor. Acesta a anunțat un plan de evaluare a instituțiilor publice, pentru a determina unde există surplus de personal și unde este necesară o reorganizare. Bolojan a adus în discuție și situații concrete identificate la nivelul Guvernului, indicând existența unor direcții sau servicii al căror rol nu poate fi explicat clar. Potrivit premierului, reformele sunt necesare pentru ca bugetul public să nu mai fie împovărat de costuri care nu aduc beneficii reale contribuabililor.
Ilie Bolojan anunță verificări și reduceri de personal în instituțiile statului
Ilie Bolojan consideră că structura administrației publice trebuie corelată cu nevoile reale ale populației. În acest sens, a anunțat că vor fi efectuate evaluări riguroase în toate instituțiile pentru a analiza exact necesarul de personal.
Premierul susține că România are un aparat administrativ supradimensionat, în raport cu numărul angajaților activi în sectorul privat.
„Noi avem un sector public prea mare raportat la numărul de cetățeni care lucrează în economia reală. Suntem pe penultimul loc în Europa. Ăsta e adevărul! Prea puțini contribuabili. Ai două posibilități: sau reduci nivelul salariului, sau numărul de angajați”, a afirmat Bolojan.
Analiza va viza atât numărul total de angajați, cât și activitatea concretă desfășurată de aceștia.
„În toate instutuțiile din România trebuie să facem socoteală în care să calculăm corect personalul. Sunt plătiți din banii contribuabililor, nu cu bani din cer.
Peste tot unde am făcut reduceri și am calculat corect personalul pleacă oamenii care sunt în plus. Dacă țin de un om necalificat iese un scandal monstru. În fiecare instituție se poate ceva mai bine. Dacă facem acest audit la instituții, o să aflăm”, a declarat premierul.
Potrivit acestuia, acolo unde au fost aplicate reduceri, rezultatele au arătat clar că pleacă angajații a căror activitate nu era justificată.
Exemple de la Guvern: Servicii greu de justificat și direcții supradimensionate
Premierul a dat mai multe exemple concrete din cadrul instituțiilor aflate în subordinea sa. Unul dintre cazurile menționate este cel al direcției de protocol din cadrul Guvernului, unde lucrează 30 de persoane.
Comparativ, direcția similară de la Palatul Cotroceni, care gestionează un volum mai mare de activități de reprezentare internațională, funcționează cu doar nouă angajați.
De asemenea, Bolojan a menționat existența unui serviciu de reziliență instituțională cu aproximativ 10-12 angajați, despre care spune că nu pot explica clar care este obiectul lor de activitate.
„A trebuit să vedem unde s-a sărit peste cal și să punem o frână pentru că nu ne mai permitem. Trebuie să calculăm corect personalul din administrație și vă dau un exemplu din curtea guvernului – a trebuit să văd, când am ajuns premier, ce aparat, care sunt direcțiile care lucrează pentru premier.
Am constatat că avem o direcție de protocol cu 30 de oameni. Am avut o curiozitate, la Cotroceni câți sunt? Nouă. În general, Președintele are activități de protocol mai importante. Trebuie văzut între 9 și 30 şi ar trebui făcută o analiză.
Avem un serviciu de reziliență instituțională – cred că sunt vreo 10-12 persoane. I-am întrebat „ce-ați făcut, la ce lucrați?” Le e greu să explice la ce lucrează”, a a precizat acesta.
În opinia premierului, astfel de exemple demonstrează necesitatea unei reorganizări urgente, pentru ca resursele bugetare să fie utilizate eficient.
Pensionări premature în sistemul de justiție, criticate de premier
Premierul a atras atenția asupra situației unice a sistemului judiciar din România, unde magistrații se pot pensiona la vârste mult mai mici comparativ cu alte state europene.
„Judecătorii noștri se pensionează la 48 de ani, suntem singura țară din UE. Exercitarea unor decizii judecătorești s-ar face la cel mai înalt nivel dacă nu ar exista așa ceva. De multe ori la noi în spețe identice ai o sentință la un complet, alta în alt complet”, a afirmat premierul în interviul acordat.
Sporuri abuzive și lipsa de eficiență în administrație
Ilie Bolojan a criticat dur modul în care s-au acordat diferite sporuri în sectorul public. El a explicat că în ultimii ani a existat o competiție pentru inventarea unor astfel de beneficii, multe dintre ele neavând o justificare reală.
„A fost o competiție de inventat sporuri. De la spor de confidențialitate, spor de solicitare neuropsihică, la spor de condiții vătămătoare, la spor de fonduri europene și așa mai departe. Nu ar fi fost o problemă dacă era aplicată corect. A devenit un fel de… să se abuzeze”, a declarat premierul.
Potrivit acestuia, fenomenul a devenit generalizat, în special în instituțiile unde nu exista un control riguros al modului în care sunt acordate aceste beneficii.
„Discut de cele care au fost abuzate, nu de cele meritate”, a punctat Bolojan.
Suprareglementarea sistemului de ordine publică
În discursul său, Bolojan a abordat și problema suprapunerii de competențe în domeniul ordinii publice. El a evidențiat faptul că, în România, coexistă mai multe structuri cu atribuții similare: Poliția Națională, Poliția Locală și Jandarmeria. Această organizare, spune premierul, duce la ineficiență și la risipirea resurselor.
„La poliția locală am dat un alt exemplu – noi avem jandarmerie, avem poliție națională, avem poliție locală. Sigur, poliția națională și locală au pe anumite sectoare competențe care se suprapun. Și jandarmeria cu poliția. Și atunci, dacă nu e organizat acest sistem bine, aceste servicii nu funcționează corespunzător”, a explicat Bolojan, menționând că în multe cazuri aceste instituții îndeplinesc sarcini similare.
El a oferit exemplul orașului Oradea, unde în perioada în care a fost primar, numărul polițiștilor locali era sub media recomandată, dar colaborarea cu Poliția Națională a compensat această lipsă.
Metoda de restructurare propusă: Calcul obiectiv și criterii clare
Strategia anunțată de Bolojan presupune stabilirea unui necesar obiectiv de personal pentru fiecare instituție. Odată realizat acest calcul, directorii vor trebui să ia deciziile de reducere în funcție de competență, nu de relațiile personale sau influențe externe.
„În momentul în care ai calculat corect numărul de angajați și-i dai directorului posibilitatea să facă reducerea, el are două posibilități – sau să o facă corect, foarte probabil, pentru că trebuie să repartizeze altcuiva, nu mai are rezerve de oameni, sau să-și țină pilele sau protejații sau incompetenții și va trebui să lucreze pentru ei”, a declarat premierul.
Premierul susține că, atunci când volumul de muncă este distribuit echitabil și realist, angajații care nu își justifică poziția aleg să plece singuri.
Apel la echilibru și responsabilitate bugetară
Ilie Bolojan a subliniat că măsurile propuse nu urmăresc demonizarea angajaților din sectorul public. Dimpotrivă, el a recunoscut existența multor profesioniști dedicați în administrație.
Cu toate acestea, susține că este esențial ca fiecare post bugetat să fie justificat prin activitate reală, iar fondurile publice să fie administrate cu responsabilitate.
„E o măsură iresponsabilă să arunci banii țării pe geam când tu iei împrumuturi, să ții oameni care nu lucrează în sectorul public când cei din sectorul privat n-au cu cine lucra. Dar nu trebuie să dușmănim și să demonizăm sectorul public. Avem foarte mulți oameni foarte buni în sectorul public care-și fac datoria, am tot respectul pentru ei”, a spus premierul.
