NATO: Războiul hibrid nu mai e o presupunere, ci o realitate asumată
Cristian Diaconescu a explicat că mesajul transmis recent de NATO în privința atacurilor hibride rusești reprezintă o decizie formală și colectivă a Alianței, nu doar un simplu comunicat.
El a subliniat că acest tip de agresiune implică manipulare informațională, dezinformare, destabilizare socială și activități cibernetice, în special în statele de graniță ale Uniunii Europene.
Potrivit lui Diaconescu, această recunoaștere reflectă o conștientizare profundă a riscurilor și marchează un moment crucial în asumarea realității de securitate actuale.
„În primul rând, vreau să fac o precizare – acest comunicat ca de altfel și cel al Înaltului Reprezentant reprezintă decizii ale Alianței, respectiv Uniunii Europene, deci nu e doar un comunicat de apreciere dintr-o zonă de comunicare standard a acestor organizații, au fost negociate textele, s-a discutat din multe perspective și reprezintă decizii în legătură cu percepția statelor Alianței Nord-Atlantice în legătură cu activităților mai ales ale structurile de informații militare ale Rusiei în ce privește comunicarea, manipularea, elemente de destabilizare.
Deci este o asumare decizională, ce pot adăuga este faptul că faptul că după cum arată și aceste comunicate la nivelul statelor NATO se conștientizează un nivel ridicat de risc în ce privește războiul hibrid. Războiul hibrid este război, lipsește poate dimensiunea violentă efectivă, cea militară, în rest există o agresiune și o parte agresată care, în acest moment, într-o solidaritate inclusiv de comunicare arată o stare de fapt extrem de preocupantă.
Este o formă de asumare, este o formă de conștientizare la nivel național în legătură cu un anumit tip de agresiune, s-a simțit nevoia să se comunice opiniei publice printr-o direcționare cât se poate de clară.
Nu sunt zvonuri, poziționări într-un fel sau altul, sunt elemente de atitudine ale alianței, e un moment foarte serios, iar mai mult sau mai puțin ipocrită lipsa de claritate sau de asumare invocată nu numai în România, în mai multe state NATO, după părerea mea, în acest moment poate fi considerată a fi o variantă pe care trebuie s-o depășim.
Este clar, NATO spune că suntem sub agresiune în contextul unui război hibrid”, a spus Cristian Diaconescu la Antena 3 CNN.
Cristian Diaconescu, despre vizita președintelui României în Germania
Comentând vizita lui Nicușor Dan la Berlin, Cristian Diaconescu a remarcat faptul că Germania a făcut un pas decisiv în direcția militarizării, renunțând la rezervele istorice privind implicarea sa în chestiuni de apărare. Cancelarul Friedrich Merz ar fi transmis că Germania își dezvoltă industria militară din convingere, nu sub presiune externă.
Diaconescu a subliniat că Germania este nu doar principalul partener comercial al României, ci și un potențial aliat esențial în domeniul apărării. El a menționat importanța coridorului strategic sud–nord și a spus că România trebuie să valorifice dialogul cu Berlinul pentru a atrage investiții în apărare și pentru a consolida proiectele europene de rearmare.
„Alături de Franța și Marea Britanie, astăzi, Germania face un pas în față în legătură cu asumarea unei realități securitate schimbate. Germania a depășit momentul rezervei tradiționale în aspectele militare, a spus clar la Haga cancelarul faptul că, având în vedere contextul, amenințările la adresa spațiului euro-atlantic din proximitatea estică, am hotărât să dezvoltăm armata germană, structurile industriei militare Germaniei – și aici e interesant – nu pentru că ne-a spus cineva ci pentru că am înțeles perspectiva imediată legată de necesitatea unui sistem de apărare și descurajare.
A spus asta de față cu Trump, care n-a avut un comentariu. Dincolo de asta, Germania, pe lângă că e principalul partener comercial al României, are o serie de proiecte de cooperare și poate fi alături de noi în diverse proiecte de cooperare bilaterală, multilaterală privind REARM Europe tot ce înseamnă înzestrarea la nivel european”, a spus acesta.
Ce se întâmplă cu industria militară și cooperarea cu giganți ca Rheinmetall
Cristian Diaconescu a vorbit și despre posibilitatea extinderii prezenței firmelor germane, precum Rheinmetall, în România. El a afirmat că dezvoltarea unei industrii militare competitive presupune cooperare regională, nu doar eforturi naționale. În opinia sa, România poate construi parteneriate durabile, inclusiv cu Turcia și SUA, în baza unor proiecte de interes comun.
De asemenea, el a susținut că prezența simbolică a aliaților – drapelele Germaniei și SUA – alături de cel al României, are valoare strategică și descurajantă.
„Rheinmetall e prezentă și în România și în Ucraina și există o serie de înțelegeri care transcend zonele frontaliere, evident nu numai Rheinmetall, dar trebuie să înțelegem că o dezvoltare rapidă în ce privește industria militară presupune cooperare, nu poate fi asumată doar la nivel național. Acest efort național poate fi gândit doar dintr-o perspectivă de cooperare, statele din jurul nostru privesc la fel această situație.
Putem construi de așa manieră încât astfel de proiecte să ne ajute pe toți.
Sigur că vom enerva și vor pluti mine și vor apărea nave militare care nu au ce căuta prin zonă. Să nu fim naivi, dar în cazul în care alături de steagul României, apare și steagul Germaniei și al SUA, se vor gândi mai bine respectivii”, a spus Diaconescu.
Visa Waiver și prezența americană în România
Consilierul prezidențial a explicat că România a fost exclusă din programul Visa Waiver în urma schimbării administrației de la Washington, însă nu ca sancțiune, ci ca efect al unui context complicat. El a pledat pentru relansarea dialogului tehnic și o ofensivă diplomatică românească la Washington pentru reluarea programului.
Totodată, a oferit o notă optimistă privind prezența militară americană pe teritoriul României, sugerând că ar putea apărea semnale de creștere a acesteia, nu de diminuare, în ciuda priorităților din Indo-Pacific.
„În ce privește prezența trupelor americane, repet, cu excepția unei decizii luate în ce privește spațiul indo-pacific, dar nu cred că se va referi la România, privind Visa Waiver e absolut nevoie să existe un desant românesc la Washington.
După cum arată evaluările mele, suspendarea acestui program nu s-a datorat vreunei idei de sancțiune. Nu ne-a privit pe noi efectiv, numai că momentul era complicat. Repet, e nevoie neapărat să fim acolo, să discutăm inclusiv aspecte tehnice, nu s-au schimbat criteriile, dar trebuie reluat și avem la Washington parteneri. Iar în legătură cu prezența americană e posibil să avem chiar un semnal de sporire a prezenței acestora, nu de diminuare”, a mai spus Cristian Diaconescu.
Franța, unul din aliații strategici
În ceea ce privește prezența militară franceză în România, Cristian Diaconescu a susținut că, deși există deschidere politico-diplomatică, nu s-a stabilit încă un plan concret de permanentizare. România are nevoie de un „roadmap” clar privind apărarea și descurajarea, în concordanță cu strategia NATO.
El a avertizat că nesiguranța culturală specifică Europei trebuie înlocuită cu asumare strategică. Exemplul statelor baltice a fost adus în discuție: ce se întâmplă dacă un sat e ocupat și NATO nu reacționează? „Trimitem un semnal greșit”, a subliniat Diaconescu, insistând că descurajarea trebuie să fie clară, vizibilă și susținută logistic.
„Din punct de vedere politico-diplomatic, după părerea mea, da (Franța are disponibilitatea, iar România relații suficient de bune pentru ca prezența să se permanentizeze). Din punctul de vedere al unui roadplan ce se pune pe masă, lucrurile nu sunt încă clare, e o evaluare personală. Este clar, cu Franța în special, în condițiile unui efort inclusiv în ceea ce privește nivelul de desfășurare militară superior ce urmează să se întâmple. Dar nu numai cu Franța, roadmap-ul României trebuie convenit. Discutăm, am început discuțiile din strategia națională de apărare a României”, a mai spus consilierul prezidențial.
