BNR nu va reduce dobânda de politică monetară, momentan
Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a anunțat vineri, 10 noiembrie 2023, că dobânda de politică monetară nu se va reduce până când nu va scădea inflația. Nu e de joacă cu rata de politică monetară, a avertizat el. Se fac anumite jocuri doar cu dobânzile pe piață.
„Să fie foarte clar că nu discutăm (n.r. despre reducerea dobânzii de politică monetară) până când nu vedem că inflaţia se duce bine în jos. Ce facem? Ne apucăm să creăm anticipaţie că relaxăm. Cea mai proastă combinaţie este să te duci cu rata de politică monetar în jos, să constaţi că inflaţia de fapt nu scade, ci o ia din nou în sus şi să te apuci să o creşti din nou.
Nu ne jucăm cu rata de politică monetară. Mai facem jocuri, în anumite limite, cu dobânzile pe piaţă”, a spus, vineri, Mugur Isărescu în cadrul conferinței de prezentare a raportului asupra inflaţiei.
Întrebat de jurnaliștii prezenți despre reducerea dobânzilor de politică monetară în regiune, Mugur Isărescu a reamintit faptul că BNR se uită atât la Banca Centrală Europeană, cât şi la băncile din regiune.
„Nicio ţară din regiune, care are politici monetare bazate pe flotarea cursului de schimb, nu are problema fiscal-bugetară pe care o are România”, a recunoscut el.
Banca Națională reconfirmă prognoza de inflație de 7,5% pentru 2023
A anunțat, totodată, că BNR a păstrat la 7,5% prognoza de inflaţie pentru final de 2023.
Potrivit spuselor sale, prognoza nu diferă cu mult față de cea anunțată în august 2023, când BNR anunța o inflaţie de 7,5% pentru finalul de an.
Pentru 2024 se estima un nivel de 4,4%. Majorarea ratei inflației pentru finalul anului viitor poate fi explicată „în contextul majorărilor legiferate”.
Mugul Isărescu a explicat că principalul factor care a contribuit la scăderea inflației este reducerea inflației CORE 2 ajustate.
Acest lucru evidențiază că adoptarea unei politici monetare puternice și menținerea dobânzilor la nivel relativ ridicat pentru o perioadă mai îndelungată și-a făcut efectul și își va continua impactul.
România are „o cerere excedentară într-un declin mult mai rapid decât am văzut în lunile de vară”.
Se estimează că va fi eliminată până la finalul lui 2024.
Referitor la tema evoluției cererii interne, oficialul român a precizat că BNR nu estimează viitoare riscuri inflaționiste.
Potrivit spuselor sale, impactul tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu.
„Aceasta este prognoza pe care probabil că o aşteptaţi. Nu diferă mult de cea anterioară, din luna august. Avem o reconfirmare a prognozei pentru finele anului la 7,5%, nu este modificată, însă o revizuire ascendentă a traiectorii pe parcursul anului 2024, în contextul majorărilor legiferate. Pe acelea le-am luat în considerare.
Este vorba de impactul de runda I-a al creşterilor de TVA, aducerea lor la acelaşi nivel, să spunem, sau trecerea de la trei trepte la numai două trepte şi accize, creşterea accizelor.
Impactul ăsta este estimat la 0,9 puncte procentuale, care apare în special în trimestrul I al anului viitor, dar ulterior se intră pe aceeaşi traiectorie de dezinflaţie şi ajungem în intervalul ţintei la orizontul lui T3, trimestrul III din 2025”, a adăugat Mugur Isărescu.
Inflația este creșterea generalizată și sustinută a prețurilor bunurilor și serviciilor într-o economie, determinând scăderea puterii de cumpărare a monedei.
Aceasta poate fi cauzată de diverse factori, inclusiv cererea crescută sau oferta redusă.
