Guvernatorul Mugur Isărescu a explicat astăzi, într-o conferinţă de presă, că împrumutul de la FMI are efecte benefice în economie, având rolul de a suplini decalajele financiare cauzate de contextul neprielnic. În plus, pentru instituţia pe care o conduce, înlocuirea rezervelor cu banii de la FMI este avantajoasă.

Isărescu a menţionat că, în acest context, era necesară o ajustare economică, iar fondurile suplimentare vor ajuta la continuare unui control asupra acestui proces. „Când ajustarea porneşte, poate să iasă de sub control. Şi nu e uşor de ţinut în frâu. Astfel, păturile sociale joase vor avea de suferit, cursul va fi afectat, iar astfel se pot crea dezechilibre majore atât economice, cât şi sociale sau politice. Din acest motiv, este nevoie de o ajustare controlată, ca prin politici guvernamentale să nu cadă disproporţionat doar pe anumite pături sociale”, a explicat Mugur Isărescu.

El a mai precizat că în calculul sumelor intrate nu au fost luaţi în seamă banii de la BEI, în valoare de circa 1,5 miliarde euro pe an. De asemenea, guvernatorul a prezentat şi un calendar al modului în care vor fi trase tranşele:

– 2009: 11,8 miliarde euro
– 2010: 7,1 miliarde euro
– 2011: 1,05 miliarde euro

În opinia sa, sumele nu sunt mari în raport cu cât s-a împrumutat România de la sectorul privat în anii precedenţi. „Să ne gândim că România a trăit cel puţin în ultimii doi ani din investiţiile străine, directe sau de portofoliu. Şi vorbim de cifre de 20 miliarde euro. Aşadar, este momentul ca România să mai strângă cureaua. Probabil că vor mai intra investiţii străine, directe, dar mai puţin” a adăugat guvernatorul.

Referitor la costuri, guvernatorul a atras atenţia asupra faptului că, dacă România s-ar fi împrumutat singură, fără pârghiile conferite de statutul de membru UE, ar fi făcut-o la dobânzi mai mari. Încă un element important este faptul că dobânda plătită de BNR pentru rezervele băncilor este de 2,9% la euro, în timp ce dobânda împrumutului FMI este de 3-3,5%. Deşi la o primă vedere BNR ar avea de pierdut, există perspective ca dobânda în mod normal să crească peste 3,5%, iar pe viitor, dobânzile pentru banii FMI ar urma să fie mai mică.

În încheiere el a precizat că „împrumutul nu trebuie primit ca pe un colac de salvare, ci ca pe un pachet complex, o punte care ne dă timp să facem ceea ce nu am făcut la timp: reformele structurale”.