Fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi, a intrat în etapa finală a selecției pentru șefia Parchetului European, un organism care își va începe activitatea la 1 ianuarie 2020 și care va avea obiectivul de a proteja bugetul Uniunii Europene în condiţiile în care fraudele cu fondurile comunitare ajung la câteva miliarde de euro, iar cele cu TVA la câteva zeci de miliarde.

Laura Codruța Kovesi este în vârful unei liste de trei procurori aleşi de o comisie tehnică independentă. O listă pe care se mai află un magistrat francez şi unul neamţ. Ca să devină şefa Parchetului European, Kovesi are nevoie de avizul comisiei de justiţie şi afaceri interne din Parlamentul European. Iar numirea în funcţie depinde de votul final din Consiliul Europei.

Puterea de la București, prin vocea lui Tudorel Toader, se opune acestei numiri. Ministrul Justiției a anunțat chiar că va pregăti o argumentație în fața europenilor pentru a demonstra neregulile comise de DNA sub conducerea lui Kovesi.

Acestea sunt datele seci, dar modul de acțiune al Uniunii Europene arată că Laura Codruța Kovesi va deveni aproape sigur primul procuror șef al Pachetului European. Pentru a înțelege acest mod de acțiune și de ce argumentele lui Tudorel Toader nu vor conta, oricât de temeinice ar fi, trebuie să ne întoarcem în primăvara anului 2017.

În data de 9 martie 2017, polonezul Donald Tusk a primit al doilea mandat de președinte al Consiliului European, instituţia care reuneşte liderii a 28 de ţări membre ale Uniunii Europene. Alegerea sa a fost făcută însă cu opoziția puternică a Poloniei, țară pe care teoretic o reprezintă și pe care a condus-o din poziția de premier între 2007 și 2014. Polonia a avertizat liderii statelor membre UE că decizia lor de a-i oferi un nou mandat la preşedinţia Consiliului European fostului premier Donald Tusk este un pas către dezintegrarea blocului comunitar.

În acel moment portavocile europene au transmis că Tusk este contestat de propriul guvern doar pentru că a spus adevărul despre schimbările anti-democratice care se întâmplă la Varșovia. Însă adevărul polonezilor era altul. Ei îl contestau pentru că în timpul primului mandat la conducerea Consiliului European (2014-2017), Tusk nu a fost echidistant și a favorizat Germania. Ba mai mult, polonezii l-au mai acuzat pe Tusk că a favorizat din poziția de premier ancheta privind tragedia de la Smolensk din 2010, când președintele țării și aproape 90 de șefi de instituții naționale au murit într-un accident aviatic produs pe teritoriul Rusiei.

 

Ca să înțelegem superficialitatea cu care s-a făcut ancheta despre moartea președintelui Kaczynski, fratele geamăn al actualului lider al partidului de guvernământ, noile investigații au arătat faptul că rușii au trimis în Polonia niște coșciuge în care amestecasera bucăți de cadavre de la mai multe persoane.  Asta în timp ce țara era condusă de Tusk, al cărui guvern s-a ocupat de funeralii. Același Tusk asupra căruia planează și suspiciuni de corupție în țara sa.

Pentru toate aceste motive, în urmă cu un an Tusk a fost primit pe peronul gării din Varșovia de câteva mii de persoane care aveau pancarte cu el îmbrăcat în haine de zeghe. Cam ca acelea pe care le au protestatarii rezist cu Dragnea.

Că Tusk este vinovat sau nu, va stabili justiția din Polonia, dar regulile Uniunii Europena impuse României transmit mai degrabă că trebuia să meargă să își rezolve acuzațiile și abia apoi să se întoarcă în politică.

Și atunci de ce a preferat Uniunea Europeană să sfideze în 2017 guvernul uneia dintre cele mai mari țări din Europa? Pentru că mai marii Europei vor să transmită pe orice cale că nu statele și voința lor sunt importante, că nu cei aleși democratic –inspirat sau nu de către popor- au puterea, ci un sistem birocratic coagulat la Bruxelles. Mesajul transmis în 2017 Poloniei a fost unul grav pentru toate statele, deși fiecare șef de stat și-a spus în barbă că e doar o problemă internă a Poloniei.

Era problema tuturor și cazul Kovesi va arăta că a venit și rândul României să înțeleagă că nu cei aleși contează, ci cei numiți. Laura Codruța Kovesi va fi numită procuror șef al Parchetului European nu pentru că a avut performanțe la DNA, nu pentru a făcut vreun dosar răsunător când era procuror, ci pentru că miza este ca Guvernele naționale să înțeleagă că trebuie să stea liniștite în banca lor.

Candidatura lui Kovesi este o mare oportunitate și pentru președintele Klaus Iohannis.  În vara anului trecut foarte mulți dintre susținătorii săi au fost dezamăgiți că a semnat revocarea Laurei Codruța Kovesi din fruntea DNA, actualul președinte devenind un fel de trădător în ochii tinerilor frumoși și liberi. Că președintele nu mai avea cum să o apere, puteau afla doar dacă foile citite nu se terminau pentru ei odată cu Abecedarul.

 

Ei bine, acum, pentru Iohannis se deschide o mare oportunitate. O susținere publică a fostei șefe DNA îl poate readuce în grațiile tinerilor frumoși și liberi. Îl avantajează și contracaditații lui Kovesi: un german și un francez. De ce ar vrea cele două puteri care conduc Europa să își pună în fruntea Parchetului European un om care să alerge evazioniștii prin Europa și să riște astfel să fie înjurate de tot continentul când au la București un procuror care le vine mănușă. Mai ales că astfel vor crea și senzația unei descentralizări și împărțire a puterii, dând Parchetul European pe mâna unei persoane care în România s-a dovedit foarte docilă când a venit vorba să execute adversari politici. Kovesi este un procuror care le poate ajuta și favoritul să câștige un nou mandat.

Poate pare neverosimilă descrierea acestei Europe birocratice și lipsită de democrație, dar lucrurile au fost observate cu mult înainte de aceste vremuri.  În 1990, într-un discurs susținut în Parlamentul britanic, Margaret Thatcher avertiza: “Îngrijorările noastre se referă nu numai la faptul că Uniunea Europeană dorește să ia puterea guvernelor naționale, ci că dorește să și-o crească pe a ei. (…) Uniunea Europeană ne spune că avem nevoie de o nouă clasă politică. Unii sunt politicieni care au eșuat în propriile țări și acum își încearcă norocul peste hotare. Unii sunt oficiali care nu înțeleg nimic din diferența pe care o facem între legitimitatea puterii celor aleși și a celor nealeși. (…) Da, Comisia Europeană vrea să își mărească puterea în detrimentul acestui Parlament național”.

Q.E.D.

P.S. Faptul că Laura Codruța Kovesi va fi numită șefa Parchetului European cu toată opoziția puterii de la București nu înseamnă că este bine sau rău, ci că acestea sunt regulile jocului în care România a intrat. Deși a fost managera unor abuzuri evidente ale DNA, în cazul Laurei Codruța Kovesi este interesant și cum a reușit să iasă de sub asediul contestatarilor ei. Și asta dintr-o singură mișcare și într-o singură noapte. Dar despre asta într-un text viitor. 

Te-ar putea interesa și: